Thailanda se zbate să evite tarifele uriașe
Într-o lume în care comerțul devine o adevărată luptă de supraviețuire, Thailanda își joacă ultima carte pentru a evita un tarif vamal de 36% asupra exporturilor sale. Ministrul de Finanțe, Pichai Chunhavajira, a anunțat cu mândrie că țara sa a înaintat o nouă propunere Statelor Unite, în speranța de a evita o catastrofă economică. Oare câte concesii sunt dispuse să facă pentru a-și salva piețele? Este o întrebare la care toată lumea așteaptă un răspuns, dar care, evident, nu va veni ușor.
Planul ambițios al Thailandei vizează nu doar creșterea volumului comerțului bilateral, ci și reducerea unui excedent comercial de 46 de miliarde de dolari față de SUA cu 70% în următorii cinci ani. Oare cine a stabilit aceste cifre? Este ca și cum ai încerca să înghesuie un elefant într-un frigider. Vor reuși să ajungă la un echilibru comercial complet în decurs de șapte până la opt ani? Rămâne de văzut, dar este clar că optimismul este la el acasă.
Washingtonul, pe de altă parte, nu se lasă impresionat de promisiunile thailandeze. A avertizat că, dacă nu se ajunge la o înțelegere până pe 9 iulie, va aplica tariful de 36%. O amenințare care ar putea transforma visurile comerciale ale Thailandei în coșmaruri. De ce să ne mirăm? Într-o lume în care puterea economică vorbește, cei slabi sunt adesea lăsați să plătească prețul.
Ministrul Pichai a declarat că Thailanda speră să obțină o rată tarifară finală de 10%, considerată ideală. Dar, în mod realist, ar putea accepta și o marjă între 10% și 20%. Oare este acesta un compromis echitabil sau doar o capitulare în fața unei forțe economice superioare? Este greu de spus, dar cu siguranță nu sună a victorie.
În timp ce oficialul thailandez se pregătește să transmită oferta revizuită, întrebarea care rămâne este: cât de mult va ceda Thailanda pentru a-și proteja economia? Într-o lume în care negocierile comerciale devin din ce în ce mai complicate, este clar că fiecare mișcare contează, iar fiecare concesie poate avea un impact devastator asupra viitorului economic al țării.
Între timp, incendiile de vegetație din România continuă să facă ravagii, iar pompierii se luptă cu flăcările care amenință locuințe și recolte. Oare cine va plăti pentru aceste pagube? Poate că, în loc să ne concentrăm pe comerțul internațional, ar trebui să ne întrebăm cum ne protejăm propriile resurse și comunități. Răspunsul, ca de obicei, este complicat și plin de ambiguități.
În final, ne rămâne să observăm cum se desfășoară această dramă comercială și să ne întrebăm dacă, în spatele cifrelor și al strategiilor, există cu adevărat un plan care să protejeze interesele cetățenilor. Sau, ca de obicei, totul se reduce la jocuri de putere și negocieri în care cei mici sunt sacrificați pe altarul profitului.
Sursa: News.ro
