Criminalitate și complicitate în umbra tăcerii
Într-o lume în care valorile umanității sunt adesea călcate în picioare, o rețea de trafic de bebeluși a fost destructurată în Singapore, un fapt care ar trebui să ne zguduie din temelii. Poliția indoneziană a reușit să salveze șase bebeluși care erau pe cale de a fi vânduți, dar întrebarea care persistă este: unde erau autoritățile în tot acest timp? Cum este posibil ca o astfel de rețea să opereze liber, în timp ce cei care ar trebui să protejeze cetățenii se fac că nu văd?
În spatele acestor atrocități se află 12 indivizi arestați, care, în loc să fie judecați aspru, vor beneficia, probabil, de o justiție blândă, ca de obicei. Recrutarea femeilor însărcinate și gestionarea vânzării de minori devin activități banale pentru acești criminali, iar noi, societatea, rămânem pasivi, așteptând să vedem ce se va întâmpla. Este o rușine că, în loc să ne indignăm, ne lăsăm purtați de valul indiferenței.
Surawan, directorul Unității de Investigații Criminale din Java de Vest, ne oferă detalii despre cum suspecții au recunoscut că au vândut cel puțin 24 de bebeluși în Singapore. Fără a cunoaște locul în care se află aceste victime, ne întrebăm: ce fel de societate suntem noi, dacă lăsăm astfel de crime să se întâmple sub nasul nostru? Ce măsuri concrete au fost luate pentru a preveni astfel de atrocități în viitor?
Este evident că această rețea a fost descoperită în urma unei anchete privind un caz de răpire de copii. Dar, oare, nu ar trebui să existe o vigilență constantă din partea autorităților? De ce trebuie să așteptăm ca un alt copil să fie răpit pentru a reacționa? Este timpul să ne întrebăm cine este cu adevărat responsabil pentru aceste crime și de ce cei care ar trebui să ne protejeze nu o fac.
În loc să ne concentrăm pe justiție, suntem distrași de scandaluri și știri mondene, în timp ce adevăratele probleme ale societății sunt mușamalizate. Este o ironie amară că, în timp ce ne preocupăm de viața publică a celebrităților, adevăratele drame umane se desfășoară în umbră, fără ca cineva să ridice un deget pentru a le opri. Această complicitate a tăcerii este la fel de vinovată ca și crimele în sine.
Este timpul să ne trezim și să ne asumăm responsabilitatea. Fiecare dintre noi are un rol de jucat în combaterea acestor atrocități. Nu mai putem privi pasivi cum instituțiile care ar trebui să ne protejeze devin complici prin inacțiune. Este momentul să cerem răspunsuri și să ne asigurăm că astfel de crime nu vor mai fi tolerate. Altfel, vom continua să trăim într-o societate în care abuzurile sunt doar o altă statistică, iar victimele sunt uitate.
Sursa: Agerpres
