Corupția și complicitatea în justiție expuse
Într-o lume în care justiția ar trebui să fie un bastion al adevărului, se pare că realitatea este cu totul diferită. Audierile recente în dosarul apropiaților lui Călin Georgescu scot la iveală nu doar infracțiuni grave, ci și o rețea de complicitate care ar trebui să ne îngrijoreze profund. Aici, 18 inculpați sunt chestionați pentru tentative de acțiuni contra ordinii constituționale, dar întrebarea care se ridică este: cine îi va trage la răspundere pe cei care ar trebui să apere legea?
Procurorii Parchetului General, în loc să acționeze cu fermitate, par să fie mai preocupați de imaginea lor decât de justiție. Într-o țară în care 3 dintre inculpați sunt deja în arest preventiv, iar alții se bucură de măsuri de protecție, se ridică întrebarea: cum este posibil ca cei care comit astfel de infracțiuni să beneficieze de o astfel de indulgență? Răspunsul este simplu: corupția este adânc înrădăcinată în sistemul nostru judiciar.
Perchezițiile din februarie, care au vizat apropiați ai lui Georgescu, au scos la iveală nu doar bani ascunși, ci și o multitudine de arme. Horațiu Potra, un politician cu un trecut dubios, se apără cu nonsalanță, afirmând că legea nu-l obligă să-și declare averea. Asta ne arată nu doar disprețul față de lege, ci și o atitudine sfidătoare față de cetățeni. Cum poate un politician să se simtă atât de protejat încât să ignore complet regimul armelor și munițiilor?
În loc să ne bucurăm de o justiție imparțială, asistăm la o mascaradă în care cei care ar trebui să fie pedepsiți devin eroi ai unei cauze absurde. Călin Georgescu, acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale, se plânge că este victima unui sistem comunist. Oare nu este el însuși parte dintr-un sistem care perpetuează corupția și abuzul de putere?
În acest peisaj sumbru, victimele rămân în umbră, iar justiția devine o simplă iluzie. Este timpul ca societatea să se trezească și să ceară răspundere nu doar de la cei care comit infracțiuni, ci și de la cei care ar trebui să-i protejeze. Fiecare zi care trece fără acțiune este o victorie pentru corupție și o înfrângere pentru dreptate.
În final, întrebarea care ne frământă este: cât timp vom mai tolera acest sistem care protejează abuzatorii și îi pedepsește pe cei care caută adevărul? Oare nu este timpul să ne ridicăm și să cerem o schimbare reală, nu doar promisiuni goale?
