Scumpirile care ne înghit bugetul
Într-o lume în care prețurile cresc mai repede decât putem să ne adaptăm, ne confruntăm cu o realitate sumbră: indicele global al prețurilor alimentelor a atins un nou record. În iulie, acesta a sărit la 130,1 puncte, o creștere cu 1,6% față de luna precedentă. Dar, desigur, cine se mai miră? Când vine vorba de mâncare, creșterile de preț sunt la ordinea zilei, iar noi, consumatorii, suntem doar spectatorii neputincioși ai acestui spectacol grotesc.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) ne spune că prețurile record la carne și uleiuri vegetale sunt de vină. Așadar, în loc să ne concentrăm pe soluții, ne complacem în a asculta justificările celor care ne conduc. Cum să nu ne întrebăm, oare, unde sunt măsurile de protecție pentru consumatori? De ce nu vedem acțiuni concrete din partea autorităților care să limiteze aceste scumpiri? Răspunsul este simplu: complicitatea și indiferența sunt la ordinea zilei.
În timp ce prețurile la carne au atins 127,3 puncte, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,2% față de precedentul record, ne întrebăm ce fac autoritățile pentru a proteja cetățenii. Importurile de carne din SUA și cererea din China sunt invocate ca motive, dar cine se gândește la efectele devastatoare asupra bugetului familiilor românești? Oare nu ar trebui să existe măsuri care să limiteze aceste fluctuații sălbatice?
Uleiurile vegetale, pe de altă parte, au urcat la 166,8 puncte, cu o creștere de 7,1% față de luna precedentă. Asta înseamnă că, în loc să ne bucurăm de o alimentație sănătoasă, suntem nevoiți să ne gândim la cum să ne gestionăm banii pentru a putea cumpăra cele necesare. Iar în acest peisaj sumbru, abuzurile și risipa alimentară continuă să ne bântuie. Peste 2,5 tone de mâncare sunt aruncate anual în România, iar tinerii sunt cei mai risipitori. Ironia este că, în ciuda scumpirilor, risipa alimentară rămâne o constantă în societatea noastră.
Seceta extremă lovește Europa, iar România, Bulgaria și Serbia sunt în stare de alertă. Cu peste jumătate din terenuri uscate, ne întrebăm ce măsuri concrete sunt luate pentru a proteja agricultura. Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt cele mai afectate, iar impactul majorării TVA asupra prețurilor alimentelor rămâne incert. Unele magazine au scumpit produsele, în timp ce altele încă vând la prețuri vechi, încercând să anuleze creșterea TVA cu promoții. Oare nu ar trebui să ne întrebăm cât de mult ne afectează aceste jocuri comerciale?
În concluzie, în fața acestor provocări, este evident că autoritățile nu reușesc să ne protejeze. Suntem lăsați să ne descurcăm singuri în fața acestor scumpiri și a abuzurilor sistemice. Oare cât timp va mai dura până când ne vom sătura de promisiuni goale și vom cere acțiuni concrete? Este timpul să ne trezim și să cerem responsabilitate din partea celor care ne conduc.
Sursa: Stirile PRO TV
