Dronele de spionaj amenință Europa
Într-o Europă care se vrea unită și puternică, dronele neidentificate devin o realitate din ce în ce mai sinistră, iar autoritățile par să se afle într-o continuă stare de neputință. Recent, Berlinul a deschis o anchetă pentru acte de spionaj și sabotaj, după ce drone suspecte au fost observate zburând liber, ca și cum ar fi fost invitate la o petrecere de necontrolat. Este ironic cum, în vreme ce cetățenii sunt supuși unor restricții și controale, aceste aparate zburătoare își fac de cap fără nicio frică de repercusiuni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat cu mândrie că ucrainenii sunt cei mai buni din Europa în apărarea împotriva dronelor. Oare nu ar fi mai bine să ne unim forțele și să ne protejăm reciproc, în loc să ne lăsăm prinși în jocurile de putere ale unor actori statali neidentificați? Războiul dronelor nu este doar o problemă de securitate, ci și o chestiune de demnitate națională, iar Europa nu poate continua să se comporte ca un spectator pasiv în fața acestui spectacol macabru.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a subliniat că nu este sustenabil să dobori drone cu rachete extrem de costisitoare. Așadar, ce facem? Ne lăsăm duși de val, așteptând ca tehnologia să ne salveze? În loc să investim în soluții eficiente, ne complacem în a ne plânge de costurile ridicate ale apărării. Este o rușine să vedem cum statele europene se confruntă cu incursiuni ale dronelor, dar nu reușesc să se coordoneze pentru a crea un sistem de apărare comun. Oare nu este timpul să ne întrebăm cine ne protejează cu adevărat?
Danemarca, Norvegia, Germania, Polonia și România sunt doar câteva dintre țările care se confruntă cu această amenințare. Iar în loc să acționeze decisiv, autoritățile se mulțumesc să emită declarații vagi și să promită măsuri care, de cele mai multe ori, rămân doar pe hârtie. Peter Ekebjerg, șeful poliției daneze, a recunoscut că situația i-a prins nepregătiți. Cum este posibil ca o țară să nu fie pregătită pentru o amenințare atât de evidentă? Este o întrebare care ar trebui să ne frământe pe toți.
În Olanda, specialiștii în apărare au tras un semnal de alarmă: infrastructura critică nu este protejată. Ce se întâmplă cu porturile și aeroporturile noastre? Oare ne așteptăm să fim salvați de o minune? Patrick Bolder a subliniat că nu avem suficiente sisteme de detectare. Așadar, ce facem? Ne bazăm pe o apărare care este, de fapt, o iluzie? Este timpul să ne trezim din acest somn adânc și să acționăm!
Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, viceprim-ministru al Poloniei, a afirmat că amenințarea Rusiei este gravă și impune o reacție radicală. Dar oare nu este suficient să ne plângem de rău? De ce nu acționăm cu fermitate pentru a crea un scut comun anti-drone? Este timpul să ne unim forțele și să ne protejăm cetățenii, nu să ne lăsăm conduși de frică și neputință.
În concluzie, războiul dronelor nu este doar o problemă de securitate, ci o chestiune de supraviețuire pentru Europa. Este timpul ca autoritățile să-și asume responsabilitatea și să ia măsuri concrete, nu doar să emită declarații goale. Cetățenii merită mai mult decât promisiuni, iar Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor actuale.
