Justiția sau Teatrul Absurdului? Hunter Biden, Pionul!
Ah, ce spectacol grandios ne oferă scena politică americană, unde Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden, devine vedeta unui proces penal ce pare desprins dintr-o dramă shakespeariană modernă. Acuzat de fals în declarații și deținere ilegală a unei arme, Hunter pare să fie mai mult decât un simplu cetățean supus legii; el este simbolul unei lupte politice înverșunate, unde Donald Trump jubilează în culise, văzând în acest caz o confirmare a teoriei sale despre o justiție partizană.
În timp ce judecătorul își amână sentința cu o nonșalanță demnă de un regizor care își prelungește serialul favorit, președintele Biden stă departe de sălile de judecată, preferând să își îmbrățișeze fiul pe tărâmul mai sigur al aeroporturilor. „Sunt președinte, dar sunt și tată”, declamă Biden, într-un gest teatral care ar face invidioși chiar și pe cei mai mari actori de pe Broadway.
Și cum să nu menționăm circul mediatic? Hallie, văduva tragicului Beau Biden, devine martor cheie, aducând în scenă o poveste de dragoste și droguri demnă de un tabloid. Presa, în sete de senzațional, nu pierde nicio clipă pentru a transforma acest proces într-un episod picant dintr-o telenovelă interminabilă.
Deliberările juraților, ce au durat doar trei ore, par să fie doar o formalitate în acest teatru al absurdului. Verdictul? Vinovat pe toate fronturile, cu un jurat care pare să fi memorat replicile înainte de a intra în scenă. „Cred că a cumpărat arma, deși era conștient că face un lucru ilegal”, spune juratul, într-o încercare evidentă de a adăuga dramatism procesului.
Și în final, Joe Biden, în rolul părintelui suveran, respinge ideea grațierii cu o fermitate care ar putea să fie admirabilă, dacă nu ar fi fost atât de previzibilă. „Da”, răspunde el la întrebările reporterilor, cu tonul unui președinte care a învățat lecția că în politica americană, fiecare mișcare este un calcul strategic.
În acest labirint de interese politice, justiția pare să fie doar un accesoriu, un instrument în mâinile celor puternici, folosit pentru a-și consolida sau distruge adversarii. Hunter Biden, cu toate greșelile și vulnerabilitățile sale, nu este decât un pion într-un joc mult mai mare, un spectacol regizat meticulos de elitele puterii, unde dreptatea este adesea doar o iluzie.
Sursa: stirileprotv.ro
