Refugiați sau Paraziți Sociali în Germania?
Într-o lume ideală, cuvântul „creștin” ar trebui să evoce compasiune și altruism. Dar, oare cât de „creștin” este să ceri refugiaților ucraineni să „muncească sau să se întoarcă” într-o zonă de conflict, cum ne sugerează Alexander Dobrindt, liderul Uniunii Creștin Sociale din Bavaria? Ah, retorica politică și umanitatea par să meargă pe drumuri separate în zilele noastre, mai ales în politica germană.
Pe fundalul unei crize umanitare, politicienii din CSU și CDU, împreună cu aliații lor de la FDP, își arată colții, criticând ajutorul social de 583 de euro pe lună acordat refugiaților ucraineni, care, culmea ironiei, nu trebuie să plătească nici chirie. Ce oroare, nu? Cum îndrăznesc acești refugiați să nu se integreze instantaneu în economia germană, în timp ce se confruntă cu birocrația infernală și recunoașterea diplomelor care se lasă așteptată?
Și, ca să adăugăm sare pe rană, Partidul Social Democrat, cu toată compasiunea sa de fațadă, refuză să schimbe aceste dispoziții. „Domnul Dobrindt vrea să trimită înapoi femei și copii care poate și-au pierdut soții și tații pe front”, se plânge un oficial SPD. O, ce tragedie shakespeariană se desfășoară în inima Europei, unde cuvântul „creștin” este folosit mai mult ca un accesoriu politic decât ca un principiu moral.
În timp ce politicienii se joacă de-a v-ați ascunselea cu moralitatea, refugiații din Ucraina sunt prinși în mijloc, luptând nu doar cu amintirile unui război devastator, ci și cu stigmatul de a fi văzuți ca niște paraziți sociali în țările care le oferă adăpost. Este aceasta noua față a Europei? O Europă care își întoarce spatele suferinței umane și își închide porțile în fața celor nevoiași, în timp ce își etalează creștinismul ca pe o insignă de onoare, golită de orice semnificație autentică?
Se pare că în Germania, ca și în alte părți, politica de asistență socială devine un teren de luptă ideologică, unde viețile umane sunt reduse la cifre în bugete și puncte de discuție în campanii electorale. Trist, dar adevărat, în acest teatru al absurdului, refugiații sunt doar pioni pe tabla de șah a politicii.
Sursa: stirileprotv.ro
