Haosul Nominalizărilor UE: Cine Pierde Jocul?
Într-un spectacol de nepăsare administrativă care ar face chiar și Kafka să roșească, România, alături de alte șapte state membre ale UE, încă se joacă de-a v-ați ascunselea cu Ursula von der Leyen în privința nominalizării comisarilor europeni. Cu un termen limită setat pe 30 august, această lipsă de acțiune nu doar că ridică semne de întrebare, dar și frunți încruntate în rândul celorlalte națiuni care și-au făcut temele la timp.
Belgia, Bulgaria, Danemarca, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia și România par să fie mai mult preocupate de politicile interne decât de responsabilitățile lor europene. Și în timp ce Ursula von der Leyen a cerut frumos ca fiecare țară să propună un bărbat și o femeie, unii, precum Irlanda, Republica Cehă și Cipru, au decis că egalitatea de gen este, probabil, opțională, nominalizând doar bărbați.
În România, scena este dominată de un teatru absurd al politicii, cu PSD propunându-l pe Victor Negrescu, un gest care a stârnit mai multe controverse decât consens în coaliția de guvernare. Se pare că jocul de putere intern este mai captivant decât îndeplinirea obligațiilor europene.
Și nu e ca și cum nu am avut un exemplu bun chiar în fruntea UE. Ursula von der Leyen, recent reconfirmată în funcția de președinte al Comisiei Europene, a început deja să-și adune echipa pentru un nou mandat. Sub numele de „Colegiu”, acest grup va include un comisar din fiecare țară membră UE, fiecare având sarcina de a contribui la politicile și direcțiile Uniunii pentru următorii cinci ani.
În timp ce unii țări precum Cipru și Polonia și-au anunțat deja candidații, cu propuneri care variază de la experți în biodiversitate până la diplomați și miniștri, România pare să fie mai interesată de spectacolul politic intern decât de angajamentele sale europene. Este oare aceasta o strategie de a menține suspansul sau pur și simplu o demonstrație de incompetență administrativă?
Procesul de selecție a comisarilor nu este doar o formalitate. Este o verificare amănunțită a candidaților pentru a asigura că nu există conflicte de interese și că sunt pregătiți să răspundă la întrebările deputaților europeni în audieri care pot dura ore în șir. Este o parte crucială în funcționarea democratică a Uniunii Europene, iar întârzierea unor țări în acest proces nu face decât să submineze integritatea și eficiența acestei instituții.
Pe măsură ce termenul limită se apropie, rămâne de văzut dacă aceste țări vor reuși să își depășească impasurile interne și să facă alegeri înțelepte pentru viitorul Europei. Sau, poate, preferă să continue să trateze aceste nominalizări cu aceeași seriozitate cu care ar trata un joc de Monopoly. Indiferent de rezultat, consecințele neglijenței lor nu vor rămâne neobservate.
Sursa: stirileprotv.ro
