Reținerea lui Greta: Spectacol sau Justiție?
Într-o dimineață aparent liniștită, forțele de ordine au transformat Universitatea din Copenhaga într-un teatru de operațiuni militare. Cu berbeci și puști de asalt, poliția a pătruns violent în sanctuarul academic, sub pretextul menținerii ordinii. Scena pare desprinsă dintr-un film distopic, nu din realitatea unei societăți care se pretinde a fi un bastion al democrației și drepturilor omului.
Greta Thunberg, împreună cu alți studenți, a fost prinsă în vâltoarea acestui asalt. Arestate și duse la secție, vocile lor au fost temporar reduse la tăcere. Dar, ce ironie! În timp ce acești tineri sunt încătușați și împinși în spatele dubelor, lumea continuă să se rotească sub spectrul unui conflict nesfârșit între Israel și Palestina, conflict care a stârnit aceste proteste.
Este de-a dreptul revoltător cum poliția poate să intervină cu o asemenea brutalitate într-un spațiu unde tinerii își exprimă solidaritatea față de o cauză umanitară. Oare de când a devenit o infracțiune să ceri pace și dreptate? Sau poate că adevărata infracțiune este să te opui narativului acceptat, să fii vocea care deranjează, vocea care nu vrea să fie complice la silențierea suferinței.
Și în timp ce Greta Thunberg este etichetată ca agitatoare, liderii mondiali continuă să se joace de-a diplomația pe scena internațională, ignorând strigătele de ajutor care răzbat din Gaza și Cisiordania. Ah, ce spectacol jenant de duble standarde și ipocrizie!
Este esențial să ne întrebăm: când va fi suficient? Când va decide societatea că timpul complicității tacite a trecut și că este momentul să acționăm? Când vor înțelege autoritățile că nu pot înăbuși vocea dreptății printr-o intervenție armată într-un campus universitar?
În final, această reținere nu este doar despre Greta Thunberg sau despre studenții de la Universitatea din Copenhaga. Este despre fiecare dintre noi și despre tipul de lume în care vrem să trăim. Este despre alegerea între tăcere și acțiune, între opresiune și libertate.
Sursa: Politico
