Corupția care alimentează războiul lui Putin
Într-o lume în care sancțiunile ar trebui să fie un scut împotriva abuzurilor, realitatea ne arată că acest scut este, de fapt, o fantezie. O companie germană, Kontron, a reușit să facă ceea ce părea imposibil: a livrat echipamente restricționate în Rusia, chiar și după ce Uniunea Europeană a impus un nou val de sancțiuni. Aceasta este o dovadă clară că, în fața corupției și a complicității, legile devin simple sugestii, iar moralitatea este lăsată la ușa biroului.
Investigația realizată de POLITICO scoate la iveală o rețea de manipulare și evaziune care ar trebui să ne facă să ne întrebăm: cât de mult ne protejează cu adevărat sancțiunile? Kontron a folosit o filială din Slovenia pentru a exporta echipamente sensibile în valoare de peste 3,5 milioane de euro, în ciuda sancțiunilor impuse. Aceste livrări au avut loc în perioada iulie-noiembrie 2023, adică la câteva luni după ce sancțiunile au intrat în vigoare. Este o bătaie de joc la adresa celor care cred că sancțiunile sunt o soluție viabilă.
Tehnologia exportată includea produse cu dublă utilizare, capabile să intercepteze comunicațiile. Așadar, în timp ce Europa se străduiește să se apere de amenințările externe, companiile din interiorul său își continuă afacerile murdare, alimentând mașinăria de război a lui Putin. Aceasta este o ironie amară: în timp ce unii plătesc prețul războiului, alții profită din plin de pe urma suferinței.
Kontron susține că livrările erau comenzi deja existente și că a oprit toate livrările noi după iunie 2023. Dar cine crede aceste declarații? Într-o lume în care companiile își permit să joace cu focul, iar autoritățile de reglementare par să fie complet depășite, întrebarea rămâne: cine va plăti pentru aceste abuzuri? Sancțiunile UE sunt menite să se aplice tuturor contractelor, dar, evident, există breșe care sunt exploatate cu cinism.
Comisia Europeană și autoritățile vamale germane nu au inițiat nicio investigație împotriva Kontron. Aceasta este o dovadă a complicității sistemice, o dovadă că, de multe ori, cei care ar trebui să protejeze cetățenii sunt, de fapt, cei care facilitează abuzurile. Roderich Kiesewetter, un fost oficial NATO, a subliniat că lipsa tehnologiei occidentale este o lovitură gravă pentru economia de război a Rusiei. Dar, în loc să acționeze, autoritățile par să rămână pasive, lăsându-i pe cei care profită de pe urma războiului să continue fără nicio frică de repercusiuni.
Konstantin von Notz, parlamentar ecologist, a cerut o investigație serioasă, dar este greu de crezut că aceasta va avea loc într-o lume în care corupția este norma. Bill Browder, un investitor britanico-american, a declarat că sancțiunile nu au nicio valoare fără aplicare. Așadar, unde este aplicarea? Unde este responsabilitatea? În fața acestei realități, cetățenii trebuie să se întrebe: cât de mult mai tolerăm această corupție care subminează nu doar sancțiunile, ci și valorile fundamentale ale democrației?
În concluzie, cazul Kontron este un exemplu perfect al modului în care corupția și complicitatea pot submina eforturile internaționale de a opri agresiunea. Este o lecție dureroasă despre cât de fragilă este justiția în fața banilor și a puterii. Războiul lui Putin continuă, alimentat de tehnologia pe care Europa ar fi trebuit să o blocheze. Iar noi, ca societate, trebuie să ne întrebăm: ce suntem dispuși să facem pentru a schimba această situație?
Sursa: Politico
