Criza din Baltica: Acordul care ar putea salva vieți
Într-o lume în care amenințările sunt la ordinea zilei, Țările Baltice au decis să nu mai stea cu brațele încrucișate. Miniștrii de interne din Lituania, Letonia și Estonia au semnat un acord care promite să planifice evacuări în masă în cazul unei agresiuni. O inițiativă care, deși ar putea părea banală, este esențială în fața unei crize de securitate tot mai acute, alimentată de acțiunile agresive ale Kremlinului.
Vladislav Kondratovič, ministrul de interne al Lituaniei, a subliniat importanța procedurilor clare și a schimbului rapid de informații. Oare nu ar trebui să ne întrebăm de ce aceste măsuri nu au fost implementate până acum? De ce a fost nevoie de un război în Ucraina pentru ca aceste țări să realizeze că securitatea națională nu este un lux, ci o necesitate? Într-o regiune unde istoria a fost marcată de conflicte, acest acord ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei care cred că pot ignora realitatea.
Dar să nu ne lăsăm păcăliți. Acest acord nu este doar despre evacuări, ci și despre protejarea grupurilor vulnerabile. Oare nu este trist că trebuie să ne gândim la cei care ar putea fi lăsați în urmă? Ce spune asta despre societatea noastră, despre valorile pe care le promovăm? În loc să ne concentrăm pe prevenirea conflictelor, suntem nevoiți să ne pregătim pentru a salva vieți în mijlocul haosului.
În plus, acordul vine pe fondul exercițiilor militare Zapad 2025, o manevră comună între Moscova și Minsk, care stârnește neliniște în rândul oficialilor din Alianță. Aceștia văd în aceste manevre un potențial preludiu al unei agresiuni. De ce oare nu acționează mai devreme? De ce nu se iau măsuri înainte ca situația să devină critică? Răspunsurile sunt adesea umbrite de interese politice și de o ineficiență crasă a instituțiilor care ar trebui să ne protejeze.
Într-o declarație comună recentă, miniștrii de interne din opt țări ale UE au cerut măsuri urgente pentru întărirea protecției civile. Dar oare nu este ridicol că trebuie să ne amintim că securitatea națională nu se rezumă doar la forțele armate? Este o chestiune de responsabilitate civilă, de pregătire și de reziliență. În loc să ne concentrăm pe cum să ne apărăm, ar trebui să ne întrebăm cum putem preveni aceste crize.
În concluzie, acordul semnat de Țările Baltice este un pas în direcția corectă, dar este doar un început. Oare vom avea curajul să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru? Sau vom continua să ne lăsăm conduși de frică și de ineficiență? Răspunsul la aceste întrebări va determina nu doar soarta regiunii, ci și a întregii Europe.
Sursa: Politico
