Justiția în România: O comedie tragică
Într-o țară unde justiția pare să fie un joc de noroc, procesul lui Vlad Pascu devine un exemplu strigător la cer al ineficienței sistemului. Condamnat la zece ani pentru ucidere din culpă, vătămare corporală și conducerea sub influența substanțelor interzise, Pascu se află acum în fața unei instanțe care, din păcate, pare să aibă o ureche surdă la suferința victimelor. Avocatul său, Liviu Cristescu, cere o pedeapsă mai mică, invocând un denunț pe care clientul său l-ar fi făcut împotriva unui alt infractor. Asta da, o strategie ingenioasă! Să ne întrebăm: oare victimele și familiile lor nu merită o justiție mai bună decât un troc de tipul „eu te denunț, tu mă scapi”?
Într-o societate care se pretinde civilizată, unde valorile morale ar trebui să prevaleze, vedem cum instanțele devin complici involuntari în acest circ. Avocatul Cuculis, reprezentantul familiilor victimelor, nu are deloc încredere că cererea de diminuare a pedepsei va fi acceptată. Dar oare cine se îngrijorează de opiniile victimelor? Justiția este o fantezie, iar cei care ar trebui să apere drepturile cetățenilor se transformă în spectatori la o piesă de teatru absurd.
Vlad Pascu, un tânăr care a ales să conducă sub influența drogurilor, a lăsat în urma sa două vieți curmate și trei răniți. Fuga sa de la locul accidentului este o dovadă clară a lipsei de responsabilitate, dar, în mod ironic, pare că justiția îi oferă o a doua șansă. Oare ce mesaj transmit autoritățile prin această atitudine? Că faptele grave pot fi compensate prin denunțuri? Că viața umană are un preț? Aceasta este o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem cu toții.
În fața acestei situații, instanța rămâne în pronunțare, iar noi, cetățenii, suntem lăsați să ne întrebăm dacă există vreo speranță pentru o justiție reală. Cei care au suferit din cauza acțiunilor lui Pascu sunt lăsați să aștepte, în timp ce el își negociază pedeapsa ca și cum ar fi la o licitație. Este timpul ca societatea să se trezească și să ceară răspundere celor care ar trebui să protejeze drepturile cetățenilor.
În final, acest caz ne arată că justiția în România este o ruletă rusească, iar victimele sunt cele care plătesc cel mai scump preț. Oare cât timp va mai dura până când cei care se află la putere vor înțelege că faptele trebuie să aibă consecințe? Până atunci, să ne întrebăm: cine va fi următorul care va scăpa de pedeapsă datorită unui denunț? Aceasta este o întrebare care ar trebui să ne bântuie pe toți.
