Moarte și Dispariții în Paradisul Grec?
Într-o lume unde vacanțele ar trebui să fie despre relaxare și descoperire, Grecia pare să fi devenit scena unui thriller de vară cu un scenariu repetitiv și macabru. Turist după turist, dispărut sau găsit fără suflare, sub soarele arzător care pare să frigă creierele mai ceva ca o tigaie pe foc. Michael Mosley a fost doar începutul unei serii sinistre de evenimente, urmat de un turist olandez pe Samos și un american pe Mathraki. Să nu uităm de Albert Calibet, care a dispărut fără urmă pe Amorgos, și de cele două franțuzoaice evaporate în aerul fierbinte de pe Sikinos.
Și ce fac autoritățile? Avertizează populația să nu subestimeze căldura. Bravo lor! Ca și cum avertismentul ar opri soarele să ardă cu aceeași intensitate. Petros Vassilakis, purtătorul de cuvânt al poliției, pare să aibă un răspuns pentru tot: „Există un tipar comun”. Ah, da, tiparul comun al vacanțelor transformate în coșmaruri sub soarele nemilos. Oare nu este acesta un semnal de alarmă că ceva nu funcționează cum trebuie?
Și dacă ne întoarcem la știința din spatele acestor tragedii, aflăm că creierul nostru nu este făcut să tolereze astfel de temperaturi. Damian Bailey, un profesor care pare să fie mai preocupat de fiziologia creierului decât de soarta turistilor, ne spune că hipotalamusul nostru ar trebui să regleze temperatura corpului. Dar se pare că în realitate, creierul nostru se comportă mai degrabă ca un Hummer care a rămas fără combustibil în mijlocul unui deșert.
Kim Meidenbauer, un alt savant, ne avertizează că sub căldura extremă, rețelele noastre cerebrale sunt „date peste cap”. Deci, dacă te gândești să iei o decizie complexă, cum ar fi să urmezi un traseu pe o insulă grecească toridă, mai bine stai pe plajă. Chiar și cei bine antrenați și pregătiți riscă să facă alegeri fatale sub soarele necruțător.
Și ce soluții ni se oferă? Sfaturi banale despre cum să ne protejăm de căldură: nu faceți exerciții fizice în cele mai fierbinți părți ale zilei, stați la umbră, beți apă. Sfaturi care, deși utile, nu pot compensa lipsa unor măsuri proactive din partea autorităților pentru a asigura siguranța turistilor. Este clar că trebuie să facem mai mult decât să ne hidratăm și să stăm la umbră pentru a preveni astfel de tragedii.
În final, tragediile acestea ar trebui să fie un clopot de alarmă pentru toți cei responsabili. Nu este suficient să constatăm că „creierul nostru este un organ extrem de sensibil” și să ne mulțumim cu asta. Trebuie să ne întrebăm serios dacă suntem pregătiți să facem față provocărilor pe care ni le aduce schimbarea climatică, și mai ales, dacă suntem dispuși să învățăm din aceste incidente nefericite.
Sursa: stirileprotv.ro
