Criza politică din Franța: un haos previzibil
François Bayrou, prim-ministrul Franței, a pierdut votul de încredere, iar acest episod nu este decât o altă dovadă a haosului care bântuie Adunarea Națională. Cei 74 de ani ai săi nu par să-i ofere o imunitate magică împotriva instabilității politice care a devenit norma sub președinția lui Emmanuel Macron. Cu un guvern minoritar care cere reduceri bugetare de 44 de miliarde de euro, Bayrou se află pe marginea prăpastiei, iar colapsul pare iminent.
Macron, cu un al doilea mandat marcat de instabilitate, a făcut un pariu riscant în iunie 2024. După o pierdere severă în fața alegătorilor la Parlamentul European, a convocat alegeri anticipate, sperând să obțină o „majoritate clară în liniște și armonie”. Ironia este că a obținut un parlament blocat, unde orice prim-ministru se luptă să găsească sprijin pentru legi sau bugetul anual. Oare cine a crezut că o astfel de strategie ar putea funcționa?
Macron l-a numit pe Michel Barnier, un veteran al negocierilor Brexit, dar acesta a fost demis în mai puțin de trei luni, stabilind un nou record pentru cea mai scurtă perioadă de mandat în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze. Acum, Bayrou se îndreaptă spre aceeași soartă, la mai puțin de nouă luni de la preluarea funcției. Oare ce va face Macron? Va numi un al cincilea prim-ministru în doi ani sau va convoca alegeri anticipate, riscând să creeze o Adunare Națională și mai ostilă?
Problema principală a lui Bayrou este datoria publică a Franței, care a crescut alarmant. La începutul lui 2025, datoria publică era de 3.345 miliarde de euro, adică 114% din PIB. Aceasta este a treia cea mai mare datorie din zona euro, după Grecia și Italia. Cu un deficit bugetar de 5,8% din PIB anul trecut și prognoze care sugerează că acesta nu va scădea sub 5,4%, datoria va continua să crească, iar Bayrou se află într-o poziție imposibilă.
Franța, ca multe alte națiuni dezvoltate, se confruntă cu o problemă demografică gravă: o populație îmbătrânită care necesită pensii de stat, în timp ce numărul lucrătorilor impozitați scade. Bayrou, ca mulți alți politicieni, vrea să reducă deficitul prin tăierea programelor sociale, cum ar fi pensiile de stat. Asta înseamnă că va trebui să se confrunte cu o opoziție puternică, în special din partea stângii, care cere creșteri de taxe, nu reduceri bugetare.
Într-un discurs recent în parlament, Bayrou a descris Franța ca fiind pe „suport vital”, dependentă de cheltuieli guvernamentale. Cu toate acestea, ideea că muncitorii pot să se retragă la pensie la începutul anilor 60 este considerată depășită. Așadar, cum va reuși Bayrou să navigheze prin acest labirint politic și economic? Răspunsul este simplu: nu va reuși. Iar efectele pariului său din iunie 2024 continuă să se resimtă, iar viitorul politic al Franței pare mai sumbru ca niciodată.
În concluzie, criza politică din Franța nu este doar o chestiune de leadership slab, ci și un simptom al unei societăți care se confruntă cu provocări economice și demografice profunde. În timp ce politicienii se ceartă și se acuză reciproc, cetățenii rămân prizonieri ai unui sistem care nu reușește să le ofere soluții viabile. Oare cât timp va mai dura acest haos?
Sursa: BBC
