Bulgarilor nu le place să muncească mai puțin
Într-o lume în care ideea unei săptămâni de lucru de patru zile captează atenția, Bulgaria se dovedește a fi un bastion al tradiției muncii excesive. Organizațiile patronale din această țară se opun vehement oricărei încercări de a reduce programul de lucru, susținând că angajații bulgari nu sunt pregătiți pentru o astfel de schimbare. De parcă ar fi roboți, aceștia sunt condamnați să muncească cinci zile pe săptămână, cu 40 de ore de muncă, în timp ce productivitatea lor rămâne la cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană.
Maria Mincheva, vicepreședinta Camerei Industriale Bulgare, își exprimă îngrijorarea că o săptămână de lucru mai scurtă ar duce la o scădere a producției. Aceasta sugerează că Bulgaria nu dispune de tehnologia necesară pentru a permite angajaților să lucreze mai puțin fără a afecta rezultatele. Oare nu este ironic că, în loc să se concentreze pe modernizare și eficiență, se preferă perpetuarea unui sistem învechit care înghite timpul și energia muncitorilor?
Kiril Boșev, vicepreședinte al Asociației Capitalului Industrial, adaugă un alt strat de absurditate, afirmând că reducerea săptămânii de lucru ar duce la o pierdere de 20% din productivitate. Cu alte cuvinte, angajatorii ar prefera să-și epuizeze angajații decât să-și optimizeze procesele. „Oamenii nu sunt roboți”, spune el, dar oare nu se comportă ca atare în fața acestor cerințe absurde?
Sindicatele, deși precauți, nu par să aibă o poziție fermă. Alexander Zagorov, secretarul confederal al Confederației Sindicatelor Podkrepa, recunoaște că orice reformă a săptămânii de lucru necesită un dialog amplu, dar în același timp, angajații nu par să ceară cu disperare o săptămână de lucru de patru zile. Este o situație tragicomică, în care cei care ar trebui să fie în centrul discuției sunt lăsați pe margine, fără a avea un cuvânt de spus.
Deși există câteva companii care testează modelul săptămânii de lucru mai scurte, acestea sunt mai degrabă excepții decât regula. Todor Kapitanov, vicepreședinte al Confederației Sindicatelor și Patronatelor Bulgare, subliniază că succesul acestor inițiative depinde de tipul de muncă prestată. Într-o piață a muncii tensionată, angajatorii se tem să reducă zilele de lucru, temându-se că nu vor putea compensa orele pierdute. Oare nu este timpul ca Bulgaria să renunțe la frica de schimbare și să îmbrățișeze inovația?
În concluzie, Bulgaria se află într-un paradox al muncii, unde tradiția se ciocnește de necesitatea modernizării. În loc să se adapteze la cerințele actuale ale pieței și să îmbunătățească condițiile de muncă, se preferă stagnarea într-un sistem care nu mai servește interesele angajaților. Într-o lume în continuă schimbare, este timpul ca Bulgaria să își reevalueze prioritățile și să își ofere angajaților un viitor mai luminos.
Sursa: StirilePROTV
