Invazie „Limitată” sau Teatru de Război?
Într-o lume unde cuvintele sunt aruncate în vânt ca frunzele toamna, termenul „invazie limitată” pare să fie noua perdea de fum pentru acțiuni militare cu consecințe potențial devastatoare. Trupele israeliene, cu ochii larg deschiși spre sudul Libanului, se pregătesc să scrie un nou capitol în cartea conflictelor etern nerezolvate. În timp ce armata libaneză se retrage strategic, lăsând un gol de securitate de cel puțin cinci kilometri, întrebarea care arde buzele tuturor este: Cât de „limitată” poate fi o invazie când vorbim de război?
Surse de securitate libaneze și oficiali militari, vorbind din umbră anonimatului, confirmă repoziționarea trupelor. Această mișcare vine ca răspuns la amenințările zgomotoase ale unei incursiuni israeliene care vizează, chipurile, doar infrastructura Hezbollahului. Oh, dar cât de convenabil! Să ataci sub pretextul distrugerii unei infrastructuri teroriste, dar să nu menții teritoriul? Pare mai degrabă un exercițiu de „lovit și fugit”, o strategie de intimidare și destabilizare, decât o operațiune militară cu obiective clare și limitate.
Și nu sărim peste cum Israelul a „informaționalizat” SUA despre aceste planuri „limitate”. Departamentul de Stat, prin vocea purtătorului de cuvânt Matthew Miller, ne spune că au fost informați, dar detaliile… ah, detaliile sunt lăsate la latitudinea israelienilor. Conversații vagi despre operațiuni al căror „calendar, obiectiv și ritm” sunt încă învăluite în mister. Ce transparență, ce deschidere în comunicare! Lăsăm pe altcineva să vorbească despre când și cum vor exploda bombele, nu?
În acest teatru de război, unde fiecare act este meticulos planificat, victimele colaterale și suferința umană sunt adesea reduse la simple statistici și daune „acceptabile”. Cu fiecare bombă ce cade, cu fiecare casă ce se dărâmă, retorica oficială devine tot mai sordidă, ascunzând sub preș realitățile crude ale conflictului. „Operațiuni limitate”, spun ei? Limitate la ce, întrebăm noi, la distrugerea speranțelor și visurilor oamenilor obișnuiți, prinși în mijlocul unui joc geopolitic nemilos?
În final, acest nou episod de „invazie limitată” nu este decât un alt nume fancy pentru același vechi scenariu de război, unde marile puteri își joacă partiturile pe un teren străin, lăsând în urmă ruine și vieți frânte. Când va veni ziua în care „limitat” va însemna cu adevărat limitat la dialog, la construcție, la pace?
Sursa: Times of Israel, Agerpres
