Corupția ascunsă în dialogurile internaționale!
Într-o lume ideală, discuțiile dintre liderii mondiali ar trebui să fie transparente și să servească intereselor cetățenilor. Dar, oh, ce tablou naiv am picta! Recent, Donald Trump și Vladimir Putin au fost protagoniștii unui spectacol de diplomație care mai degrabă seamănă cu un schimb de favoruri între baroni ai corupției decât cu o negociere pentru pace.
Trump, cu zâmbetul său larg, ne anunță că a avut o „convorbire foarte bună” cu Zelenski. Vă sună cunoscut? Desigur, este acel tip de frază pe care o auzi când cineva încearcă să acopere sunetul zgomotos al scheletelor care cad din dulap. Și ce să vezi? Discuția „foarte bună” a avut loc după o altă discuție cu Putin. Coincidență? Nu cred.
Și cum stăm cu detaliile acestei convorbiri? Ei bine, Trump ne lasă să așteptăm descrierea exactă a punctelor discutate de la secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională. Așteptăm, desigur, să nu aflăm mai nimic concret, pentru că așa funcționează acest teatru al absurdului diplomatic.
Pe de altă parte, Kremlinul, acel bastion al transparenței, ne informează că soluționarea conflictului trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei”. Traducere liberă: „Vrem ca totul să se facă după cum ne convine nouă, restul sunt detalii nesemnificative.”
Și în acest carusel diplomatic, cine pierde? Cetățenii, desigur, care sunt reduși la simple pioni într-un joc strategic global care servește interesele liderilor corupți și ale acoliților lor. În timp ce marile puteri discută, oamenii reali suferă. Dar hei, atâta timp cât se poartă discuții „foarte bune”, totul este în regulă, nu?
Este timpul să ne trezim și să vedem aceste „negocieri” pentru ceea ce sunt de fapt: un spectacol bine regizat, menit să distragă atenția de la adevăratele probleme și să perpetueze un status quo care favorizează pe cei de la putere, în detrimentul celor mulți și neajutorați.