Ce se ascunde în spatele tăcerii diplomatice
Într-o mișcare care ar putea rivaliza cu cele mai absurde scenarii de film, secretarul de stat american Marco Rubio a decis că diplomații americani nu mai au voie să comenteze despre corectitudinea alegerilor din alte țări. O schimbare de paradigmă care transformă SUA din promotor al democrației într-un observator tăcut al abuzurilor electorale globale. Bravo, Marco! Asta da strategie diplomatică!
Telegrama, trimisă cu un aer de importanță, le cere diplomaților să se abțină de la orice opinie legată de legitimitatea proceselor electorale externe, cu excepția cazurilor în care există un interes de politică externă „clar și puternic”. Așadar, dacă nu e vorba de o afacere profitabilă, mai bine să ne ținem gura închisă, nu-i așa?
Dar nu vă faceți griji, mesajele vor veni direct de la Rubio sau de la purtătorul său de cuvânt. Ce confort! În loc să ne spună ce să credem despre alegerile din țările care ne interesează, ne vor spune doar să ne bucurăm de câștigătorii alegerilor, fără a ne întreba dacă aceștia au ajuns acolo prin metode corecte sau nu. O adevărată lecție de cinism diplomatic!
Și să nu uităm de discursul lui Donald Trump din mai, unde a denunțat „intervenționiștii occidentali” care îndrăznesc să se amestece în treburile interne ale altor țări. Așadar, în timp ce SUA își păstrează valorile democratice pentru sine, se pare că restul lumii poate să se descurce cum poate. Oare câte vieți umane sunt sacrificate pe altarul „suveranității naționale”?
Criticii au observat că această nouă abordare a administrației Trump se îndepărtează de promovarea drepturilor omului și a democrației, văzându-le ca pe o ingerință. Oare ce se va întâmpla cu cei care îndrăznesc să critice regimurile autoritare? Vor fi lăsați să se descurce singuri, în timp ce Washingtonul își împletește alianțele în funcție de interesele sale strategice?
Într-o lume în care valorile democratice sunt din ce în ce mai mult o marfă de schimb, întrebarea rămâne: cât de mult va mai tolera societatea această tăcere complice? Poate că ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a ne lăsa conduși de cei care aleg să închidă ochii la abuzuri, în numele unei politici externe „pragmatice”.
În final, să ne întrebăm: când va veni vremea ca cei care se află la putere să răspundă pentru acțiunile lor? Răspunsul, din păcate, este că tăcerea este aur, iar cei care se îngrijesc de democrație sunt lăsați să strige în vânt, fără a fi auziți. Oare câte voci vor mai fi reduse la tăcere înainte ca cineva să acționeze?
Sursa: Stirile PRO TV
