Germania își dă drumul la drone, dar cine le oprește pe cele periculoase?
Într-o mișcare care ar putea să fie considerată o reacție disperată la amenințările externe, Germania a decis să autorizeze poliția să doboare dronele periculoase. O lege recent aprobată de cabinetul german, care așteaptă acum aprobarea parlamentului, permite forțelor de ordine să intercepteze și să doboare aeronavele neautorizate care invadează spațiul aerian al țării. Oare este aceasta o soluție reală sau doar o tentativă de a masca ineficiența sistemului de apărare?
Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a subliniat că „incidentele cu drone amenință securitatea noastră”, dar oare nu este mai degrabă o chestiune de gestionare a fricii publice? Cancelarul Friedrich Merz a fost la rândul său vocal în sprijinul acestei legi, afirmând că nu va permite ca securitatea națională să fie compromisă. Dar, în spatele acestor declarații grandioase, se ascunde o realitate mai sumbră: incapacitatea de a preveni aceste incidente în primul rând.
Noua lege vine după ce zeci de zboruri au fost deviate sau anulate pe Aeroportul din München, lăsând mii de pasageri blocați. Oare nu ar fi fost mai eficient să investească în tehnologie de detectare a dronelor, în loc să se bazeze pe măsuri extreme care pot duce la accidente în zonele urbane dens populate? Această abordare reactivă nu face decât să evidențieze lipsa de viziune a autorităților germane.
În plus, Dobrindt a menționat că poliția se va ocupa de dronele care zboară la nivelul copacilor, în timp ce armata va interveni pentru cele mai mari. Dar cine va decide care dronă este periculoasă și care nu? Această confuzie nu face decât să amplifice riscurile și să pună în pericol viețile cetățenilor.
Cu toate acestea, Germania nu este singura țară care a adoptat astfel de măsuri. Marea Britanie, Franța, Lituania și România au făcut pași similari, dar întrebarea rămâne: de ce nu se concentrează aceste guverne pe prevenirea acestor incidente în loc să se pregătească pentru a le combate? Oare nu este mai bine să prevenim decât să tratăm?
Pe de altă parte, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a propus un „zid anti-drone” pentru a proteja flancul estic al Europei. Dar, din nou, măsurile reactive nu fac decât să ascundă problemele fundamentale ale securității naționale. Oare nu ar fi mai bine să abordăm cauzele acestor amenințări, în loc să ne concentrăm pe efecte?
În concluzie, măsurile luate de Germania și alte țări europene par a fi mai mult un semn de panică decât o soluție viabilă. În loc să se concentreze pe prevenirea amenințărilor, autoritățile aleg să reacționeze, lăsând cetățenii să se întrebe dacă securitatea lor este cu adevărat o prioritate. Oare cât de departe vor merge aceste măsuri extreme înainte ca cineva să realizeze că adevărata soluție stă în prevenție și educație, nu în atacuri aeriene asupra dronelor?
Sursa: News.ro
