Retragerea Wagner din Mali și jocurile de putere
Într-o mișcare care ar putea părea o glumă proastă, mercenarii Wagner, acești „eroi” ai războiului modern, și-au anunțat retragerea din Mali, proclamând cu mândrie că misiunea lor a ajuns la final. De parcă ar fi fost vreun fel de aventură de vacanță, gruparea rusă de mercenari, care a lăsat în urmă o dâră de sânge și distrugere, își strigă triumful, în timp ce Africa se află în colaps sub controlul Moscovei.
Rusia, cu brațul său lung și corupt, a reușit să își extindă influența în Niger, Mali și Burkina Faso, țări care, în mod ironic, au ales să se îndepărteze de Occident pentru a îmbrățișa „protecția” oferită de Kremlin. Oare ce fel de „protecție” este aceasta, când, în spatele ușilor închise, se ascund crimele și abuzurile comise de acești mercenari? Este o întrebare la care nimeni nu pare să aibă un răspuns, dar toți ne prefacem că nu vedem.
„Muzicienii” Wagner, așa cum își spun ei, se laudă că au luptat împotriva terorismului, dar în realitate, au fost doar un alt instrument al opresiunii. Anihilarea a mii de combatanți este prezentată ca o victorie, dar ce se întâmplă cu civilii care au fost prinși în această mașinărie de război? Ce se întâmplă cu suferința lor? Evident, aceste întrebări nu sunt pe agenda celor care decid soarta acestor națiuni.
În timp ce gruparea Wagner își strigă „victoria”, țările africane își consolidează legăturile cu Rusia, acuzându-le pe cele occidentale de susținerea terorismului. O ironie amară, având în vedere că Rusia, prin intermediul acestor mercenari, a devenit un simbol al violenței și al abuzului. Dar cine este surprins? Aceasta este natura jocurilor de putere, unde victimele sunt doar numere pe o foaie de calcul.
Și în timp ce Occidentul se îngrijorează de soarta Ucrainei, Africa se transformă într-un nou câmp de luptă, iar Wagner devine simbolul unei noi forme de colonialism. Cei care ar trebui să protejeze drepturile omului se fac că nu văd, iar abuzurile continuă să se acumuleze. Aceasta este realitatea sumbră a unei lumi în care puterea și corupția sunt la ordinea zilei, iar cei care suferă sunt lăsați de izbeliște.
În concluzie, retragerea Wagner din Mali nu este un semn de sfârșit, ci un nou început pentru o Rusie care își extinde influența prin violență și manipulare. Iar noi, privitorii pasivi, suntem complice la tăcerea care învăluie aceste atrocități. Când ne vom trezi din această indiferență colectivă? Când vom acționa pentru a opri acest cerc vicios al violenței și al corupției? Răspunsurile sunt la fel de absente ca și compasiunea celor aflați la putere.
Sursa: Agerpres
