Corupția Dansează pe Ruinele Dreptății!
Ah, ce vremuri trăim! Într-o lume unde justiția ar trebui să fie oarbă, ea pare să aibă ochii larg deschiși atunci când vine vorba de protejarea celor puternici. Arestarea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, sub acuzații de corupție și legături cu organizații teroriste, nu este decât vârful aisbergului într-un ocean de manipulări politice. Ce coincidență că acest eveniment survine chiar înainte de a fi nominalizat drept candidat la președinție! Oare chiar corupție, sau un joc murdar al puterii?
Și nu este doar în Turcia unde astfel de scenarii se desfășoară. Peste tot în lume, liderii folosesc justiția ca pe un instrument de suprimare a opoziției. Lira turcească s-a prăbușit, piețele financiare sunt în haos, dar cel mai mare preț îl plătesc cetățenii obișnuiți, cei care își văd speranțele și drepturile călcate în picioare de jocurile de putere.
În timp ce străzile Istanbulului fierb de proteste, autoritățile răspund cu restricții și mai mari, blocând accesul la platformele de social media și interzicând demonstrațiile. Oare acesta este răspunsul unui guvern care se simte în siguranță în fața propriului popor? Sau este doar o tentativă disperată de a păstra controlul prin orice mijloace?
În acest tablou sumbru, nu putem să nu observăm ironia situației în care se află Dilek Imamoglu, soția primarului arestat, care comentează că acuzațiile sunt atât de ridicole încât „poți doar să râzi de asta”. Dar, în realitate, nu este deloc un subiect de râs. Este un scenariu în care viața și libertatea unui om sunt pe cale să fie sacrificate pe altarul politicii.
Și dacă credeți că acesta este un caz izolat, vă înșelați amarnic. Peste tot în lume, de la Istanbul la Washington, liderii folosesc justiția ca pe un ciomag pentru a-și bate joc de democrație. Așa că, în timp ce urmărim aceste teatre politice, să nu uităm că în spatele cortinelor se joacă destinele unor oameni reali, iar costul uman al acestor lupte pentru putere este imens.
Deci, ce facem? Stăm și privim cum dreptatea este înghițită de mlaștina corupției sau începem să cerem socoteală? Este timpul să ne trezim și să realizăm că, fără o presiune constantă din partea societății, scenariul se va repeta la nesfârșit, iar noi vom fi doar spectatori impotenți la propria opresiune.
