Pace sau manipulare în Caucaz? Trump, spectatorul tăcut
Într-un moment pe cât de istoric, pe atât de cinic, Azerbaidjanul și Armenia au semnat un acord de pace sub privirile lui Donald Trump, un președinte american care pare mai interesat de spectacolul diplomatic decât de adevărata reconciliere. După aproape patru decenii de violențe, liderii celor două țări, Nikol Pashinyan și Ilham Aliyev, au declarat că scriu o „nouă pagină de istorie”. Dar oare ce fel de istorie? Una în care suferința și sângele vărsat sunt doar detalii neimportante pe fundalul unei fotografii cu Trump?
Absența Rusiei din acest tablou este cu adevărat remarcabilă. Oare Moscova, care a jucat un rol central în conflictele din Caucaz, a fost pur și simplu lăsată pe dinafară, sau a fost exclusă intenționat pentru a permite Washingtonului să își etaleze influența? Este evident că, în acest joc geopolitic, suferințele oamenilor sunt doar niște pioni pe tabla de șah a marilor puteri.
Aliyev, cu un zâmbet de triumf, a declarat că „instaurăm pacea în Caucazul de Sud”, dar ce fel de pace este aceea care se construiește pe ruinele unei istorii pline de conflicte? Pashinyan, pe de altă parte, a vorbit despre „deschiderea unui capitol de pace”, dar în spatele acestor cuvinte se află o realitate brutală: milioane de oameni au suferit, iar acum, în numele păcii, sunt condamnați să trăiască cu fantomele trecutului.
Și, desigur, nu putem ignora ironia unei „Rute Trump pentru pace și prosperitate internațională”. O denumire care sună mai degrabă ca un slogan de marketing decât ca un angajament sincer pentru reconciliere. Această rută, care va conecta Azerbaidjanul de Nakhchivan prin teritoriul Armeniei, este o manevră strategică menită să întărească poziția Azerbaidjanului pe harta geopolitică, în timp ce Armenia rămâne vulnerabilă și izolată.
Într-o lume în care puterile mari își joacă cărțile pe spatele țărilor mici, întrebarea rămâne: cine va plăti cu adevărat prețul acestei păci? Ce garanții există că acest acord nu va fi doar o altă iluzie, o altă promisiune neonorată? În timp ce liderii se îmbrățișează și zâmbesc pentru camere, oamenii de rând continuă să sufere. Este timpul ca societatea să deschidă ochii și să nu mai permită ca istoria să fie scrisă de cei care nu au nimic de pierdut.
În final, să nu ne lăsăm păcăliți de aparențe. Această „pace” nu este decât o fațadă, un spectacol menit să ascundă adevăratele intenții ale celor care își joacă rolurile pe scena internațională. În spatele zâmbetelor și declarațiilor optimiste, se află o realitate sumbră, iar noi, ca societate, trebuie să ne întrebăm ce putem face pentru a schimba această dinamică toxică.
Sursa: Euronews
