Asasinatele din Iran și complicitatea globală
Într-o lume în care violența și teroarea sunt adesea justificate prin retorica politică, operațiunea Am Kelavia/Rising Lion a demonstrat brutalitatea cu care se poate acționa în numele „securității naționale”. Israel a eliminat peste 30 de oficiali iranieni, inclusiv lideri militari și oameni de știință implicați în programul nuclear, lăsând în urmă un peisaj devastat și o întrebare arzătoare: cine va răspunde pentru aceste crime?
Cu un lider suprem, Ali Khamenei, ascuns într-un buncăr, în fața unei ofensive care a decimat structurile de putere ale Gardienilor Revoluției, ne întrebăm: este aceasta o victorie sau o dovadă a unei complicități internaționale care permite astfel de atrocități? În timp ce unii se bucură de eliminarea „dușmanilor”, alții plătesc prețul suprem pentru ambițiile geopolitice ale marilor puteri.
Desigur, în spatele acestei violențe se află o rețea complexă de interese, unde fiecare actor joacă un rol, iar victimele sunt doar numere pe o tablă de șah. Paisprezece oameni de știință au murit în bombardamente, iar structurile de informații au fost decimate, dar cine își asumă responsabilitatea pentru aceste pierderi umane? Răspunsul este simplu: nimeni.
În timp ce liderii se ascund în buncăre, cetățenii de rând sunt lăsați să sufere. Khamenei, în loc să fie tras la răspundere, devine un simbol al unei lupte mai mari, iar Israelul, cu fiecare atac, își consolidează poziția de forță. Este o spirală a violenței care nu se va opri decât atunci când cei care decid să acționeze în numele „justiției” vor fi aduși în fața instanței.
În fața acestor evenimente, ne întrebăm: unde este compasiunea umană? Unde sunt vocile care să condamne aceste acte de violență? Instituțiile internaționale, care ar trebui să protejeze drepturile omului, se fac că nu văd, iar complicitatea lor devine din ce în ce mai evidentă. Este timpul să ne trezim și să ne întrebăm ce fel de lume dorim să construim.
În final, să nu uităm că fiecare victimă a acestor conflicte are o poveste, o familie, un viitor. În timp ce liderii se joacă cu destinele oamenilor, noi, cei de rând, trebuie să ne unim vocile și să cerem dreptate. Nu putem permite ca aceste crime să fie mușamalizate sub pretextul securității naționale. Este timpul să ne asumăm responsabilitatea și să ne ridicăm împotriva abuzurilor.