Netanyahu: Erou sau Complice al Terorii?
Într-un spectacol grotesc de teatru politic, Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, își cere iertare publică pentru eșecul de a aduce acasă ostaticii capturați de Hamas. Cu ochii în lacrimi și cu un discurs patetic, el își cere iertare, dar, oh, ce surpriză, refuză să cedeze în fața presiunilor internaționale și a străzii care cere un armistițiu. „Nimeni nu este mai dedicat eliberării ostaticilor decât mine,” clamează Netanyahu, într-un efort disperat de a-și păstra imaginea de lider neînfricat.
Pe străzile din Israel, mii de oameni plâng moartea lui Hersh Goldberg-Polin, un tânăr de 23 de ani, victimă a brutalității fără margini a Hamas. Protestatarii, înfrânți de durere și furie, se adună în fața reședinței premierului, cerând pace și sperând la salvarea celor aproximativ 100 de israelieni încă în captivitate. Dar, în loc să ofere soluții, Netanyahu se ascunde în spatele unor scuze patetice și promisiuni goale.
Netanyahu se agață de Coridorul Philadelphia ca de o scuză de aur pentru a continua politica sa de fier. „Coridorul Philadelphia înseamnă sursa de arme, deci de oxigen, pentru Hamas,” declară el, ignorând strigătele disperate ale propriului popor. Este acesta un lider sau un maestru al manipulării, care folosește tragedia națională pentru a-și întări controlul și a-și perpetua agenda politică?
Analizând mai profund, vedem un Netanyahu care joacă exact în cartea teroriștilor, refuzând să negocieze sau să cedeze în fața unei tragedii umane imense. „Hamas a executat cu sânge rece șase ostatici. După această crimă îngrozitoare, nu pot să cred că vine cineva și ne cere să facem mai multe concesii,” spune Netanyahu, într-un ton care frizează ridicolul. Cum poate un lider să fie atât de deconectat de realitatea suferinței umane?
În acest teatru al absurdului, Netanyahu își continuă monologul, ignorând vocea poporului și pe cea a rațiunii. Israelul, o națiune sfâșiată de durere și teroare, merită mai mult decât scuze goale și politici periculoase. Merită un lider care să pună prețul vieții umane mai presus de orice calcul politic sau strategic. Netanyahu, cu discursul său plin de patos și auto-victimizare, nu face decât să adâncească rana unei națiuni încercate.
Sursa: stirileprotv.ro
