Explozii și Jocuri de Putere: Moartea lui Nasrallah
Într-o scenă desprinsă parcă din cele mai negre coșmaruri ale războiului modern, trupul liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost găsit intact în urma unui atac aerian israelian devastator în Beirut. Oh, ironia sorții! Corpul său, neatinș de răni directe, a cedat sub forța brută a exploziei, o moarte care pare să fi fost mai mult o consecință a forței decât a intenției.
Și pentru că tragedia nu vine niciodată singură, imaginile de la locul „asasinatului” – să-i spunem pe nume – arată un crater imens între clădirile înalte, un memento mori plasat strategic în inima Beirutului. Acesta nu este doar rezultatul unei bombe, ci al unei bombe distrugătoare de buncăre, aruncate cu precizie chirurgicală de Israel peste cartierul general subteran al Hezbollah. Sub o clădire rezidențială, spun sursele. Sub viețile oamenilor obișnuiți.
Și ca și cum moartea lui Nasrallah nu era suficientă, un alt comandant Hezbollah, Nabil Kaouk, a fost de asemenea „eliminat” în acest schimb de lovituri între cele două părți. „Eliminat” – ce eufemism curat pentru ucidere! IDF, armata israeliană, se laudă că „continuă să atace și să elimine comandanții organizației teroriste Hezbollah”. Aparent, amenințarea la adresa cetățenilor statului Israel justifică orice, inclusiv moartea celor care se află în drum.
În acest teatru al absurdului și al violenței, unde fiecare acțiune este justificată prin prisma securității naționale, rămânem cu întrebări arzătoare. Cât de departe poate merge o națiune în numele securității? Când devine un lider militar o țintă legitimă și când devine pur și simplu un asasinat sancționat? Și mai ales, când încetează victimele colaterale să mai fie doar statistici și încep să fie văzute ca vieți umane pierdute?
În acest joc de putere, moartea lui Nasrallah și a lui Kaouk nu sunt decât ultimele episoade ale unui conflict lung și sângeros, unde fiecare parte își vede dreptatea absolută și fiecare bombă pare să fie răspunsul la o problemă. Dar la sfârșitul zilei, când praful se așază și sunetul exploziilor se stinge, rămân doar ruinele umanității noastre comune, îngropate sub dărâmături și justificări politice.
Sursa: stirileprotv.ro
