Trump la Putere: Apocalipsa NATO sau Salvare?
Ah, ce vremuri tulburi ne așteaptă! Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, ne spune să nu ne sabotăm singuri relația cu Donald Trump, într-o încercare evident disperată de a păstra un dialog cu un om care a amenințat în repetate rânduri să submineze alianța transatlantică. Cum de a ajuns să ne sfătuiască să menținem relații cordiale cu cel care a fluturat sabia incertitudinii peste capetele noastre?
Și ce ironie să auzim că NATO este „mai puternică” după ani de zile în care Trump a criticat aliații pentru cheltuielile insuficiente pentru apărare! Se pare că amenințările și criticile au fost, de fapt, un fel de terapie inversă pentru alianță, stimulându-i pe membri să-și mărească bugetele militare. Sau cel puțin așa ne spune Stoltenberg, într-un optimism care frizează negarea realității.
Și să nu uităm de spectrul lui JD Vance, aliatul lui Trump, care a fost unul dintre cei mai fervenți critici ai ajutorului pentru Ucraina. Acum, cu Trump posibil la cârma SUA din nou, europenii tremură la gândul că sprijinul pentru Ucraina ar putea fi tăiat, lăsându-l pe Zelenski să negocieze o pace care ar putea însemna pierderea unei părți din teritoriul său. Ce fel de alianță este aceasta, în care unul dintre lideri poate decide unilateral să-și retragă sprijinul în momente cruciale?
Stoltenberg insistă să rămânem optimiști, să discutăm și să ne așezăm la masă cu cei care, până mai ieri, păreau să ne întoarcă spatele. Dar cât de eficientă poate fi o alianță când unul dintre membrii săi cei mai puternici joacă la două capete, amenințând într-o zi și oferind asigurări în alta? Este acesta un lider de nădejde sau un maestru al manipulării?
În acest teatru al absurdului, liderii europeni sunt sfătuiți să nu-și saboteze singuri relația cu Trump. Dar poate că adevărata sabotare nu vine din a refuza dialogul, ci din a continua să te aștepți la loialitate de la cineva care a demonstrat că poate fi orice, dar nu un aliat constant. Oare când va veni vremea să recunoaștem că uneori, tăcerea poate fi mai elocventă decât un dialog fără sfârșit?
Sursa: stirileprotv.ro