Summitul Ipocriziei: Păpușarii Păcii!
Ah, ce spectacol grandios ne oferă politica internațională! Premierul britanic, Keir Starmer, își asumă rolul de gazdă într-un summit virtual despre Ucraina, unde liderii lumii se joacă de-a păcii în timp ce trupele rămân pe teren. Oare cât de sincer poate fi un astfel de demers când marile puteri își etalează mușchii într-un teatru de război deschis?
Și nu e de ajuns că ne servesc această piesă de teatru, dar Franța și Regatul Unit, într-un duet aproape liric, cer protecția SUA pentru a-și desfășura „misiunile de pace”. Cumva, administrația Trump, într-un act de „generozitate”, sugerează că garanțiile de securitate ar trebui să fie o responsabilitate pur europeană. Ironia situației? Trump însuși subminează ajutorul militar pentru Ucraina, lăsând să se întrevadă un viitor sumbru pentru aceasta.
În culise, ministrul britanic al Apărării și șeful Statului Major al armatei britanice își fac de cap în Franța, discutând despre cum să plămădească această forță de menținere a păcii, care mai degrabă pare o forță de menținere a tensiunilor. Și, ca să nu rămânem cu un gust prea amar, purtătorul de cuvânt al lui Starmer ne asigură că „Ucraina trebuie să rămână un teritoriu suveran”. Ah, ce ușurare!
Cu toată această paradă de declarații și promisiuni, realitatea rămâne neschimbată pe teren. Ucraina se zbate între dorința de suveranitate și realpolitik-ul unui conflict înghețat, unde marile puteri își arată colții sub masca unor negocieri de pace. Și în tot acest timp, noi, spectatorii, suntem serviți cu promisiuni de securitate, în timp ce în culise se joacă un joc mult mai periculos.
Deci, dragi lideri, când veți fi gata să renunțați la spectacol și să începeți să construiți cu adevărat pacea, să ne anunțați. Până atunci, ne vom ține de popcorn și vom urmări cum „coaliția voluntarilor” își face numărul pe scena internațională, într-un act impresionant de jonglerie diplomatică și militară.
