Interdicții și ironii în politica globală
Într-o lume în care demnitatea și mândria sunt adesea călcate în picioare de deciziile arbitrare ale liderilor, Ciadul a decis să riposteze. Da, ați auzit bine! Această țară din Africa Centrală a anunțat că suspendă toate vizele pentru cetățenii americani, invocând „reciprocitatea”. Asta după ce a aflat că se află pe lista neagră a lui Donald Trump, alături de alte țări care nu au nimic de oferit în afară de umilință și indignare.
Președintele Mahamat Idriss Déby Itno a subliniat că „Ciadul nu are nici avioane de oferit, nici miliarde de dolari de dat”, dar are, în schimb, demnitate. Oare câți lideri din lume pot să spună același lucru fără să se simtă ridicoli? Într-o epocă în care puterea economică și militară pare să fie singurul criteriu de apreciere, Ciadul ne oferă o lecție despre mândrie și respect de sine.
Africa, continentul cel mai afectat de capriciile politicii americane, se află în centrul unei furtuni diplomatice. Cu șapte din cele douăsprezece țări afectate de interdicțiile lui Trump, este evident că liderul american nu își dă seama de impactul devastator pe care aceste decizii îl au asupra vieților oamenilor obișnuiți. Dar, desigur, cine are timp pentru empatie când ești preocupat de „securitatea națională”?
În timp ce Ciadul își exprimă indignarea, alte țări, precum Somalia, se grăbesc să colaboreze cu SUA pentru a rezolva „problemele de securitate”. Oare ce fel de securitate poate oferi o națiune care se află în colaps? Este o ironie amară să vezi cum unele țări se supun, în timp ce altele își afirmă dreptul de a fi tratate cu respect.
Și să nu uităm de declarațiile Casa Albă, care ne asigură că aceste „restricții de bun simț” sunt menite să protejeze americanii de „actori străini periculoși”. În realitate, aceste măsuri nu fac altceva decât să întărească prejudecățile și să creeze o atmosferă de frică și neîncredere. Oare câți dintre acești „actori periculoși” sunt, de fapt, victime ale politicilor opresive?
În concluzie, Ciadul ne arată că, în fața abuzului de putere, demnitatea nu se negociază. Poate că ar trebui să ne întrebăm: cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a ne apăra valorile fundamentale? Într-o lume în care puterea pare să fie singura monedă de schimb, este timpul să ne reamintim că demnitatea umană nu poate fi cumpărată sau vândută.
Sursa: BBC
