Tezaurul României: O Farsă Rusă de Proporții Epice!
Oh, ce surpriză! Rusia, într-o declarație de o aroganță uluitoare, ne spune să ne luăm adio de la tezaurul nostru, pe care l-au „găzduit” generos de peste un secol. Mihail Șvidkoi, un fel de ambasador al culturii rusești, a aruncat bomba într-un interviu pentru TASS, susținând că discuțiile despre tezaur sunt „imposibile” și că subiectul este „politizat”. Ah, să nu uităm, „Rusia nu datorează nimic nimănui”. Ei bine, nu-i așa că sună familiar?
În timp ce Șvidkoi își exprimă indignarea față de politizarea subiectului, Parlamentul European, acel bastion al dreptății, a votat în favoarea României, cerând restituirea aurului și a arhivelor istorice. Dar, desigur, pentru Rusia, deciziile PE sunt doar niște hârtii fără valoare. Ce ironie, nu? Un stat care se pretinde a fi un pilon al culturii și istoriei mondiale refuză să discute despre o chestiune atât de esențială pentru istoria și cultura altui stat.
Și să nu uităm de Traian Băsescu, fostul președinte al României, care a aruncat o lumină nouă asupra valorii acestui tezaur. Nu vorbim doar despre lingouri de aur, ci despre monede vechi de sute de ani, a căror valoare este „greu de cuantificat”. Dar, desigur, pentru Rusia, aceste comori sunt doar niște obiecte pe care le poți ignora în dialogurile diplomatice.
Este oare acesta modul în care o superputere ar trebui să se comporte? Ignorând drepturile și cererile legitime ale altor națiuni, ascunzându-se în spatele unor scuze despre „politizare” și „context neprielnic”? Evident, pentru Kremlin, „cooperarea culturală internațională” înseamnă doar atât timp cât se potrivesc intereselor lor.
În esență, situația tezaurului românesc nu este doar o problemă de diplomatie sau de drept internațional, ci un simbol al modului în care Rusia înțelege să-și respecte partenerii și propriul angajament față de cultura și istoria mondială. O lecție amară despre cum „valorile” pot fi ușor ignorate când nu servesc interesului național rusesc.
Sursa: Știrile PRO TV
