Slovacia și jocurile de putere ale gazului
Într-o mișcare care ar putea fi considerată o adevărată sinucidere economică, Slovacia, sub conducerea premierului Robert Fico, a decis să blocheze din nou sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei. Cu o atitudine care sfidează logica, Fico a declarat că propunerea Comisiei Europene de a opri fluxurile de gaz rusesc începând din 2028 este „idioată”. Evident, pentru el, prioritățile economice ale țării sale sunt mai importante decât orice principiu moral sau solidaritate europeană.
Slovacia, o țară fără ieșire la mare, se află într-o situație delicată, fiind extrem de dependentă de gazul rusesc. Fico cere garanții că economia sa nu va suferi din cauza unei eventuale opriri a importurilor de gaz. Dar oare cine are curajul să pună în balanță suferința poporului său pentru a proteja interesele unei companii rusești? Este oare normal ca o națiune întreagă să fie ținută ostatică de un contract cu Gazprom?
Într-o demonstrație de cinism, premierul a solicitat prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice rusești până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Această cerere a fost, desigur, respinsă de Comisia Europeană, iar Fico a reacționat cu o amânare a adoptării celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Așadar, în loc să se alinieze la voința comunității europene, Slovacia a ales să își protejeze interesele economice imediate, chiar dacă asta înseamnă să devină complici la acțiunile Rusiei.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că noul pachet de sancțiuni nu a putut fi adoptat și a exprimat, cu un ton „cu adevărat întristat”, că mingea este în terenul Slovaciei. Oare cât de mult trebuie să ne întristeze această situație, când vedem cum liderii europeni se lasă influențați de interesele economice ale unor state care nu par să înțeleagă gravitatea situației internaționale?
Fico a avertizat că inițiativa Bruxelles-ului va duce la creșterea prețurilor la energie și la diminuarea competitivității Uniunii Europene. Dar, oare, cine se îngrijorează cu adevărat de competitivitate când este vorba despre principii? Această mentalitate de a prioritiza profitul pe termen scurt în detrimentul stabilității pe termen lung este o rețetă pentru dezastru. În loc să se alinieze la eforturile de reducere a dependenței de Rusia, Slovacia preferă să se agațe de iluzia securității energetice oferite de gazul rusesc.
Astfel, Slovacia devine un exemplu perfect al modului în care politicile naționale pot submina eforturile internaționale de a combate agresiunea. Într-o lume în care solidaritatea și responsabilitatea sunt esențiale, Fico și guvernul său aleg să joace un joc periculos, în care interesele economice imediate cântăresc mai mult decât demnitatea și integritatea națională. Este o alegere care va avea consecințe pe termen lung, nu doar pentru Slovacia, ci și pentru întreaga Uniune Europeană.
În concluzie, Slovacia se află într-o poziție complicată, dar alegerea de a bloca sancțiunile împotriva Rusiei nu face decât să sublinieze o realitate dureroasă: în fața crizei, liderii pot alege să își protejeze propriile interese în detrimentul valorilor comune. Oare cât de mult va mai dura această stare de ignoranță și nepăsare față de adevăratele probleme cu care se confruntă Europa?
