Generația Z și criza democrației europene
Într-o Europă care se zbate sub greutatea crizei democrației, tinerii din generația Z devin din ce în ce mai sceptici față de sistemul care le guvernează viețile. Un sondaj recent ne arată că doar 57% dintre aceștia consideră democrația ca fiind cea mai bună formă de guvernare, iar în țări precum Polonia, acest procent scade dramatic la 48%. Oare ce se întâmplă cu idealurile democratice când tinerii aleg să se îndoiască de ele?
Este alarmant să constatăm că 21% dintre tineri ar prefera un regim autoritar, în anumite circumstanțe neprecizate. Această tendință de a căuta soluții extreme este cel mai evidentă în Italia, unde 24% dintre tineri îmbrățișează ideea autoritarismului. În contrast, Germania, cu o istorie tumultoasă, înregistrează cea mai scăzută rată de susținere pentru astfel de regimuri, de doar 15%. Oare ce ne spune acest lucru despre educația politică și despre valorile cu care cresc tinerii europeni?
Mai mult, aproape 10% dintre respondenți nu par să le pese dacă guvernul lor este democratic sau nu. Este o indiferență care ar trebui să ne îngrijoreze profund. Într-o lume în care democrația este sub atac din toate părțile, tinerii care nu se implică activ în procesul democratic devin o problemă deosebit de gravă. Cum putem spera la un viitor mai bun dacă cei care ar trebui să fie liderii de mâine nu își asumă responsabilitatea?
Un alt aspect îngrijorător este că 48% dintre tineri cred că democrația din țara lor este în pericol. Această frică este cel mai acut resimțită în Germania, unde 61% dintre tineri simt că sistemul democratic este amenințat. Este o situație paradoxală, având în vedere că Germania este considerată un bastion al democrației europene. Oare ce se întâmplă când tinerii ajung să nu mai aibă încredere în instituțiile care ar trebui să le protejeze drepturile?
În plus, tinerii europeni sunt din ce în ce mai polarizați ideologic. Aproape 19% dintre ei se identifică ca fiind de centru-dreapta, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Această schimbare de paradigmă reflectă o societate în care valorile tradiționale sunt contestate, iar tinerii caută alternative la status quo-ul politic. Ce înseamnă acest lucru pentru viitorul democrației în Europa?
Sprijinul pentru restricții mai stricte în ceea ce privește migrația a crescut semnificativ din 2021, de la 26% la 38%. Această tendință sugerează o frică profundă de pierdere a identității naționale și o dorință de a controla fluxurile migratorii. Este o reacție naturală într-o lume globalizată, dar care poate duce la o fragmentare și mai mare a societății.
În ciuda acestor provocări, majoritatea tinerilor europeni își doresc să rămână în Uniunea Europeană și să colaboreze pentru un viitor mai bun. Totuși, 39% dintre ei consideră că UE nu este deosebit de democratică, iar 53% cred că se concentrează prea mult pe detalii și nu pe problemele reale cu care se confruntă cetățenii. Este un semnal de alarmă pentru liderii europeni să își regândească abordările și să se conecteze mai bine cu nevoile tinerilor.
În concluzie, tinerii europeni se află într-un moment crucial al istoriei lor, în care valorile democratice sunt contestate, iar viitorul lor devine incert. Este esențial ca societatea să se unească pentru a răspunde acestor provocări și a asigura un viitor în care democrația să rămână un ideal de neclintit.
Sursa: StirilePROTV
