Ucraina Primește F-16: Un Joc de Putere NATO?
În sfârșit, după un maraton birocratic care ar face Kafka să aplaude, Ucraina a primit primele avioane F-16 de la aliații NATO. Această „mare realizare”, cum ar spune unii, vine după ce președintele Joe Biden a cedat în fața presiunilor constante ale președintelui Volodimir Zelenski și ale altor voci din NATO, care probabil au făcut mai mult lobby decât un grup de avocați într-o zi aglomerată la tribunal.
Desigur, nu putem să nu ne întrebăm, cu o doză sănătoasă de scepticism: aceste avioane F-16, vor schimba cu adevărat soarta conflictului, sau sunt doar niște jucării scumpe trimise pentru a păstra aparențele de „sprijin neclintit”? Sursele anonime citate de Bloomberg nu par să fie prea optimiste, menționând că numărul avioanelor este „mic” – un detaliu misterios care ne lasă să speculăm dacă acesta este doar un gest simbolic.
Și să nu uităm de Diana Davitian de la Ministerul Apărării din Ucraina, care a refuzat să comenteze. Probabil este prea ocupată să navigheze prin hârtiile care justifică acest întreg circ diplomatic. A durat peste un an pentru a se concretiza acest transfer, timp în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost decimată, lăsând loc pentru întrebarea: a meritat așteptarea?
Între timp, piloții ucraineni s-au antrenat în SUA și alte locații exotice, probabil învățând nu doar cum să piloteze aceste avioane, dar și cum să comunice prin barierele lingvistice care ar putea face orice traducător să se retragă într-un colț să plângă. Și, deși câmpul de luptă se schimbă, cu drone ieftine care devin noua normă, aceste avioane F-16 sunt prezentate ca fiind salvatoarele situației, în ciuda faptului că până și pistele de aterizare sunt sub amenințare constantă.
În concluzie, acest teatru al absurdului militar continuă, cu promisiuni de schimbări strategice majore și o realitate care pare să se încăpățâneze să rămână neschimbată. Poate că, într-o zi, aceste avioane F-16 vor fi mai mult decât un simbol al unui sprijin care, deși bine intenționat, pare să fie mereu cu un pas în urmă față de nevoile imediate ale Ucrainei.
