Teatru Absurd în Gaza: Ostatici, Negocieri și Fumigene
Într-un spectacol grotesc de negocieri de pace, un înalt oficial Hamas, Osama Hamdan, a recunoscut cu o nonșalanță revoltătoare că „nimeni nu are idee” câți dintre cei 120 de ostatici rămași în Gaza mai sunt în viață. Acesta a pus condiții de-a dreptul delirante pentru eliberarea lor, cerând o încetare permanentă a focului și retragerea completă a forțelor israeliene. Ah, ce frumos sună retorica lor când ostaticii sunt doar pioni pe tabla lor de șah!
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a încercat să aducă o rază de speranță, cerându-i lui Sinwar să pună capăt războiului. „Este relativ în siguranță sub pământ; oamenii pe care pretinde să-i reprezinte, suferă în fiecare zi”, a spus Blinken, arătând cu degetul spre realitatea cruntă a celor nevinovați. Dar, desigur, Hamas are alte planuri, preferând să joace rolul de victimă într-un război pe care l-au provocat.
Hamdan, vorbind de la Beirut, a respins ultima propunere de pace, un plan israelian susținut de SUA, pentru că nu corespunde visurilor lor utopice de retragere completă și autodeterminare palestiniană. În schimb, Hamas a prezentat o listă de modificări „realizabile” și „nerealizabile”, după cum a notat Blinken într-o conferință de presă la Doha. Ce convenabil, nu? Modificările sunt mereu suficiente pentru a justifica continuarea conflictului.
Planul de încetare a focului propus de SUA, aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, prevede o încetare a focului de șase săptămâni, urmată de negocieri pentru o pace permanentă. Dar, desigur, Hamas vede aceasta ca o capcană, temându-se că Israelul nu va urma prin a doua fază a acordului. „Israelienii vor încetarea focului doar pentru șase săptămâni și apoi vor să se întoarcă la luptă”, a declarat Hamdan, arătându-și scepticismul față de orice promisiuni de pace.
În acest timp, Netanyahu a fost sub presiune să sprijine planul, afirmând că războiul nu se va încheia până când Hamas nu va fi eliminat. Blinken, pe de altă parte, îi cere lui Hamas să demonstreze că dorește sfârșitul conflictului. „Dacă o face, putem pune capăt. Dacă nu, înseamnă că vrea ca războiul să continue”, a spus Blinken. Dar, așa cum știm, Hamas a refuzat să răspundă la orice întrebări despre rolul său în suferința palestinienilor, numind atacurile din 7 octombrie „o reacție împotriva ocupației”.
În acest carusel al acuzațiilor și negocierilor, ostaticii și cetățenii obișnuiți sunt cei care suferă cel mai mult. Ei sunt moneda de schimb într-un joc de putere care pare să nu aibă sfârșit, jucat de lideri care, în siguranța buncărelor lor, discută termeni și condiții, în timp ce viețile atârnă în balanță. Ironia și tragedia situației sunt palpabile, dar, aparent, nu suficient de convingătoare pentru cei care dețin cheile păcii.
Sursa: stirileprotv.ro
