Rusia atacă Moldova și nimeni nu reacționează
Într-o lume în care dezinformarea și atacurile cibernetice devin arme de distrugere în masă, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a emis un avertisment alarmant. Rusia desfășoară un „atac monstruos” asupra Republicii Moldova. Dar cine se îngrijorează cu adevărat? Este ca și cum am privi un spectacol de teatru absurd, unde actorii se străduiesc să impresioneze, dar nimeni nu ia în serios piesa tragică care se desfășoară pe scenă.
La o conferință de presă în Chișinău, von der Leyen a lăudat eforturile autorităților moldovene de a contracara aceste amenințări. Oare ce fel de „eforturi” sunt acestea, când în spatele ușilor închise, Kremlinul își continuă jocul murdar? Politicienii pro-ruși și mass-media obedientă își fac treaba cu o eficiență demnă de invidiat, propagând minciuni și distorsionând realitatea, în timp ce Europa se uită la spectacol cu o indiferență crasă.
António Costa, președintele Consiliului European, a declarat că aderarea Moldovei la UE este o „decizie democratică” care trebuie respectată. Dar, în realitate, ce înseamnă asta când deciziile sunt influențate de amenințări externe? Este ca și cum am spune că o floare va înflori într-un câmp de gheață. Aderarea Moldovei la UE este un ideal frumos, dar în fața atacurilor cibernetice și a dezinformării, idealurile devin doar vorbe goale.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a subliniat că forțele ostile încearcă să blocheze accesul la fonduri și parteneriate strategice. Aici, cuvintele ei devin un strigăt de disperare. Oare cât timp va mai suporta Moldova această presiune? Kremlinul și susținătorii săi din țară nu respectă alegerea poporului moldovean, ci doar își urmăresc agenda meschină, bazată pe șantaj și control.
În timp ce summitul UE-Moldova se desfășura, o tentativă de perturbare a fost pusă la cale de „gruparea criminală Șor”. Oare cine se aștepta ca un protest neautorizat să fie o surpriză? Este ca și cum am fi fost avertizați că o furtună se apropie, dar am decis să ignorăm semnele. Poliția a intervenit rapid, dar oare nu este aceasta o dovadă a ineficienței sistemului? De ce trebuie să ne bazăm pe intervenții de urgență când ar trebui să existe măsuri preventive?
În plus, un apel fals cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău a arătat cât de vulnerabilă este Moldova în fața acestor atacuri. Autoritățile au anticipat astfel de scenarii, dar oare nu este timpul să ne întrebăm de ce aceste amenințări persistă? De ce nu se iau măsuri concrete pentru a proteja cetățenii?
Pe lângă toate acestea, von der Leyen a anunțat că Moldova va beneficia de un program de roaming liberalizat cu UE începând cu 1 ianuarie 2026. O veste bună, dar oare aceasta va compensa suferințele și provocările cu care se confruntă cetățenii moldoveni? Este ca și cum am oferi o bomboană unui copil care plânge de foame. Sprijinul financiar european este binevenit, dar nu poate acoperi nevoia urgentă de securitate și stabilitate.
Declarația comună a liderilor europeni reafirmă angajamentul față de o aderare rapidă a Moldovei la UE. Dar, din păcate, cuvintele sunt doar vorbe. Când va veni momentul ca aceste promisiuni să devină realitate? Când va înțelege Europa că Moldova nu este doar un pion pe tabla de șah geopolitică, ci o națiune care merită respect și sprijin real?
În concluzie, Rusia continuă să joace un joc periculos, iar Moldova se află în mijlocul furtunii. Oare cât timp va mai tolera comunitatea internațională această situație? Este timpul ca Europa să acționeze, nu doar să vorbească. Este timpul ca Moldova să primească sprijinul de care are nevoie pentru a-și apăra democrația și suveranitatea. Dar, din păcate, în acest joc al puterii, cetățenii rămân cei mai afectați.
