Judecătorii CCR și Averile Lor Ascunse
Într-o lume în care transparența ar trebui să fie norma, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis să-și ascundă averile, lăsând cetățenii să se întrebe ce se ascunde în spatele acestei decizii. Cu venituri anuale de zeci de mii de euro, acești „apărători ai legii” par să fi uitat de responsabilitatea pe care o au față de societate, preferând să-și protejeze propriile interese financiare. Președintele CCR, Marian Enache, cu un venit anual de 250.000 de euro, exemplifică perfect această ipocrizie. Cum poate cineva care câștigă atât de mult să justifice secretizarea informațiilor despre averile sale?
Decizia CCR de a secretiza declarațiile de avere nu este doar o simplă măsură administrativă, ci un atac direct la adresa transparenței și a responsabilității publice. Judecătorii, care ar trebui să fie modelele de integritate, aleg să-și ascundă bunurile și veniturile, lăsând loc speculațiilor și suspiciunilor. De ce este atât de important să nu știm ce avere au cei care decid soarta legilor din această țară? Este evident că există un interes personal în a menține aceste informații sub obroc.
Judecătoarea Livia Stanciu, cu un apartament modest și o mașină veche, se alătură colegilor săi în această mascaradă. Venitul ei de 85.000 de euro din indemnizația de la CCR nu pare să fie suficient pentru a justifica tăcerea în fața unei astfel de decizii controversate. Oare câți dintre noi ar accepta să fie judecați de persoane care își ascund averile, în timp ce noi, cetățenii de rând, suntem obligați să ne justificăm fiecare leu câștigat?
Attila Varga, cu proprietăți în Satu Mare și Harghita, și cu un venit de 170.000 de euro, pare să fi găsit calea de a prospera în sistemul judiciar, fără a fi supus unei evaluări publice. Cei care ar trebui să ne protejeze drepturile aleg să se protejeze pe ei înșiși, lăsându-ne pe noi să ne întrebăm dacă justiția este cu adevărat o valoare fundamentală în societatea noastră.
Simina Tănăsescu, cu cele trei apartamente și bijuteriile sale de 7.000 de euro, demonstrează că, în ciuda aparențelor, judecătorii CCR nu sunt străini de lux. Venitul său de 110.000 de euro din salarii și drepturi de autor ridică întrebări despre onestitatea și integritatea acestora. Cum putem avea încredere în cei care decid soarta legilor, când ei înșiși par să fie mai interesați de bunăstarea personală decât de binele comun?
Într-o societate în care corupția și nepotismul sunt la ordinea zilei, judecătorii CCR aleg să-și protejeze averile, în loc să se supună rigorilor transparenței. Cristian Deliorga, cu un venit de 265.000 de euro, și Gheorghe Stan, cu datoriile sale, sunt doar câțiva dintre cei care ar trebui să răspundă în fața publicului. Întrebarea rămâne: cine îi va trage la răspundere pe acești „păzitori ai legii” care aleg să-și ascundă averile?
În concluzie, secretizarea declarațiilor de avere ale judecătorilor CCR nu este doar o simplă măsură administrativă, ci o lovitură dată transparenței și responsabilității publice. Cetățenii merită să știe cine îi judecă și ce interese au cei care decid soarta legilor. Este timpul ca societatea să ceară răspunsuri și să nu mai accepte ca cei în putere să se ascundă în spatele unor decizii obscure.
