Decizii controversate care ascund adevărul
Într-o lume în care transparența ar trebui să fie norma, deciziile Curții Constituționale din România par să fie mai degrabă un joc de umbre, în care adevărul este ascuns sub un văl de secretomanie. Tudorel Toader, fost judecător CCR, a ridicat o întrebare esențială: care este temeiul constituțional pentru secretizarea declarațiilor de avere? O întrebare simplă, dar care pare să deranjeze pe cei care beneficiază de pe urma opacității.
Decizia de a declara neconstituționale articolele ce reglementează publicarea declarațiilor de avere nu este doar o simplă formalitate. Este un semnal alarmant că statul nu mai dorește să fie tras la răspundere. Într-o societate în care corupția este o realitate cotidiană, această măsură nu face decât să încurajeze abuzurile și să ofere un scut de protecție celor care ar trebui să fie în fața legii.
Toader subliniază că deciziile Curții sunt definitive și obligatorii, dar oare pentru cine? Pentru cetățeanul de rând, care se zbate să supraviețuiască într-un sistem corupt, sau pentru cei care își ascund averile și faptele sub pretextul unei „decizii legale”? Este evident că statul de drept este pe cale de dispariție, iar cei care ar trebui să apere drepturile cetățenilor aleg să se facă nevăzuți.
„Trebuie să vedem temeiurile”, spune Toader, dar oare cine își va asuma responsabilitatea pentru această aberație juridică? Oare cât timp va mai dura până când cetățenii vor fi lăsați să se întrebe de ce legea îi protejează pe cei care ar trebui să fie pedepsiți? Este o întrebare care ar trebui să ne frământe pe toți, dar care, din păcate, este ignorată de cei care au puterea de a schimba lucrurile.
Într-o țară în care transparența ar trebui să fie un principiu fundamental, secretizarea declarațiilor de avere este o lovitură directă la adresa democrației. Fostul judecător CCR a punctat că, în trecut, Curtea a respins excepții similare, iar acum, fără o justificare clară, decide că aceleași prevederi sunt neconstituționale. Este o contradicție flagrantă, o dovadă că justiția poate fi manipulată în funcție de interesele politice.
Reacțiile la această decizie sunt variate, dar majoritatea sunt de indignare. Cătălin Predoiu, premierul interimar, și Nicușor Dan, primarul Capitalei, au fost printre cei care au exprimat public nemulțumirea față de această întorsătură. Dar, în loc să acționeze cu fermitate, ei par să se limiteze la declarații fără substanță, lăsând impresia că totul este doar o formalitate.
În concluzie, această decizie a CCR nu este doar o simplă chestiune juridică, ci un semnal că România se îndreaptă spre o eră în care transparența și responsabilitatea sunt înlocuite de secretomanie și complicitate. Este timpul ca cetățenii să se trezească și să ceară răspunsuri, să nu mai accepte ca drepturile lor să fie călcate în picioare de cei care ar trebui să le protejeze.
