CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A PUBLICAT MOTIVAREA PRIN CARE ARGUMENTEAZĂ DE CE A RESPINS REFORMA PENSIILOR MAGISTRAȚILOR
Data actualizării: 07.11.2025 18:03
Data publicării: 07.11.2025 14:26
Completul Curții Constituționale a României a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțional Legea adoptată de Guvern, care urmărea reforma pensiilor speciale ale magistraților. CCR a subliniat că Guvernul trebuia să obțină un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de a adopta proiectul.
Principalul motiv invocat pentru respingerea Legii adoptate de Guvern printr-o procedură specială de asumare a răspunderii a fost lipsa avizului CSM. CCR a menționat că Guvernul a realizat o „consultare informală” cu autoritatea judecătorească, trimițând pe 29 iulie la CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General un „tabel comparativ” aferent propunerii de modificare a legislației privind pensiile de serviciu, cerând un punct de vedere.
„Astfel, autorităților publice menționate le-a fost transmisă o documentație, sub forma unui tabel comparativ între soluțiile legislative în vigoare în materie de pensionare și cele preconizate, care, însă, nici din punctul de vedere al formei și nici al procedurii derulate nu se putea constitui într-un proiect de lege cu privire la care Plenul CSM era competent să își formuleze avizul”, a subliniat CCR.
Judecătorii CCR care s-au opus majorității plenului, adică Csaba Asztalos, Cosmin Dragoș Dacian, Iuliana Scântei și Elena Tănăsescu, au subliniat că Guvernul a avut consultări, chiar dacă acestea au fost percepute drept informale de majoritatea din plen, pe tema proiectului care modifica pensiile. „În cazul de față, acest aviz a fost solicitat de Guvern. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale menționate (…) Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, însă, nu este obligatorie și obținerea unui aviz”, este un fragment din opinia concurentă a celor patru judecători CCR.
Judecătorii Curții Constituționale au mai amintit că CSM a primit proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților pe 20 august și că pe 22 august s-a solicitat un aviz din partea forului superior al magistraților. CCR a reținut că acest lucru s-a petrecut „în interiorul termenului de consultare publică și a celei preliminare de consultare instituțională” și că acest aviz „putea fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială”.
„Rațiunea pentru care avizul se emite după finalizarea procesului de avizare interministerială este determinată de raporturile specifice de natură constituțională existente între autoritatea executivă și cea judecătorească. Autoritatea judecătorească nu poate fi interpusă în procedura de elaborare a proiectului de act normativ, ci ea se pronunță/avizează un proiect de lege consolidat, rezultat al etapelor procedurale anterioare”, au subliniat judecătorii constituționali.
Astfel, CCR argumentează că solicitarea avizului CSM „nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM”. Mai mult, CCR a subliniat că Guvernul trebuia să aștepte 30 de zile pentru ca CSM să emită avizul, termen care începea la 28 august, iar Guvernul a adoptat prin asumarea răspunderii proiectul de lege pe 29 august.
„Faptul că Guvernul a decis să își angajeze răspunderea, conform art.114 alin.(1) din Constituție, pe proiectul de lege menționat nu justifică eludarea, scurtarea, modificarea implicită a termenului”, a subliniat Curtea Constituțională.
Judecătorii care s-au opus opiniei majorității plenului arată că, deși Guvernul nu a așteptat cele 30 de zile pentru ca CSM să dea un aviz, acest lucru „nu înseamnă că nu a acordat un interval de timp suficient acestuia pentru a-și putea exercita atribuțiile legale”. La nivel teoretic, CCR a subliniat că „avizarea, ca etapă în procesul de legiferare, nu poate fi evitată/ocolită ori convertită în alte modalități de consultare și se desfășoară în intervalele temporale stabilite de actele normative în vigoare, care nu pot fi comprimate sau ignorate de inițiatorul actului legislativ”.
CUM A PERCEPUT CCR ALTE ASPECTE CE ȚIN DE MODUL ÎN CARE A FOST ADOPTAT PROIECTUL
Din motivarea CCR mai reies, însă, și alte aspecte interesante cu privire la modul în care judecătorii constituționali au analizat proiectul care modifică pensiile speciale ale magistraților. Judecătorii constituționali subliniază că procedura prin care a fost adoptat, cea de asumare a răspunderii, a fost justificată, în condițiile în care „procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public”.
„Se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante”, a subliniat Curtea Constituțională în motivare.
CCR mai arată că o corecție a sistemului de pensii de serviciu din „rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani” are în vedere că „încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a -binelui general- (…) care poate diferi de binele individual al unui cetățean sau a celui de grup”.
„Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile”, a subliniat CCR în motivare.
Decizia completă a CCR poate fi citită aici.
