Dronele care ne supraveghează: un scandal tăcut
Într-o lume în care tehnologia avansează cu pași rapizi, dronele au devenit nu doar instrumente de divertisment, ci și arme de supraveghere. Fabricile secrete de armament din Belgia, cum ar fi cele ale companiei Thales, sunt acum sub observația acestor aparate zburătoare, iar directorul Alain Quevrin nu ezită să tragă un semnal de alarmă. „Vedem mai multe drone decât acum câteva luni”, spune el, ca și cum ar fi vorba despre o simplă creștere a numărului de păsări migratoare, nu despre o amenințare directă la adresa securității naționale.
Dar ce se întâmplă cu adevărat când dronele survolează fabricile de armament? Thales cere acum un cadru legal pentru a putea brui și doborî aceste drone, ca și cum ar fi vorba despre un joc de copii, nu despre măsuri de apărare împotriva unei posibile agresiuni. În timp ce autoritățile din Copenhaga interzic temporar zborurile cu drone, NATO lansează programul Eastern Sentry, o încercare de a întări apărarea aeriană a alianței. Oare nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe prevenirea acestor incidente, în loc să ne adaptăm la ele?
Pe fondul acestor evenimente, întrebările se acumulează. De ce nu există un sistem eficient de monitorizare și prevenire a zborurilor neautorizate? De ce trebuie să așteptăm ca lucrurile să devină critice înainte de a lua măsuri? În timp ce Thales își dublează producția de rachete anti-dronă, ne întrebăm: cine va plăti pentru risipa de resurse în încercarea de a doborî drone ieftine, fabricate din materiale accesibile?
Criticile la adresa NATO sunt deja în aer, iar rachetele scumpe sunt folosite pentru a doborî drone care costă câteva sute de dolari. Este o strategie de apărare sau o risipă flagrantă de bani publici? Într-o lume în care fiecare cent contează, aceste decizii par să fie luate fără o analiză adecvată a costurilor și beneficiilor. Thales, pe de altă parte, se laudă cu rachetele sale de patru ori mai ieftine decât alternativele, dar oare cine va fi responsabil pentru deciziile luate în numele securității?
În final, rămâne întrebarea: când vom începe să ne protejăm cu adevărat cetățenii și să ne asigurăm că astfel de incidente nu se mai repetă? Este timpul ca autoritățile să ia măsuri concrete, nu doar să reacționeze la amenințări. Poate că, în loc să ne concentrăm pe doborârea dronelor, ar trebui să ne întrebăm cum am ajuns în această situație și ce putem face pentru a preveni viitoare crize de securitate.
Sursa: News.ro
