Judecătorii și Ura Poporului: O Realitate Ignorată
Într-o lume în care justiția ar trebui să fie farul călăuzitor al societății, judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova ne arată o imagine sumbră a sistemului. Criticile ei la adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu sunt doar simple lamentări, ci un strigăt disperat pentru o reformă reală. CSM, cu comunicările sale sterile și declarațiile virulente, reușește să transforme tensiunea în ură, nu doar între magistrați și Guvern, ci și între justiție și cetățeni.
„Dacă tratăm poporul și Guvernul cu sictir”, afirmă judecătoarea, „vom atrage o ură profesională profundă”. Oare nu este aceasta o reflecție a disprețului cu care sunt tratați cetățenii de către cei care ar trebui să le apere drepturile? Judecătorii, cu privilegiile lor, par să uite că respectul se câștigă prin acțiuni, nu prin vorbe goale. În loc să livreze justiție, ei se complac în haosul sistemic pe care îl critică, fără a lua măsuri concrete pentru a-l schimba.
Problemele pe care le ridică Marinaș sunt fundamentale: promovările în sistem sunt o glumă, hotărârile neredactate cu anii sunt o rușine, iar termenele lungi în dosare sunt inacceptabile. Ce justificare poate exista pentru amânarea pronunțării în cazuri evidente, în timp ce alte dosare sunt soluționate prompt? Aceasta nu este doar ineficiență, ci o insultă adusă celor care așteaptă dreptate.
Judecătoarea subliniază că magistrații trebuie să recunoască aceste „probleme sistemice” și să acționeze în consecință. Dar, în loc să își asume responsabilitatea, mulți dintre ei aleg să se ascundă în spatele unor argumente legale, ignorând realitatea cruntă a sistemului pe care îl reprezintă. „Nu mai înghite nimeni gălușca cu supraaglomerarea”, spune ea, și are perfectă dreptate. Este timpul ca judecătorii să fie trași la răspundere pentru ineficiența lor.
Într-o societate în care justiția ar trebui să fie pilonul fundamental, CSM și judecătorii săi par să se transforme în simboluri ale corupției și incompetenței. Este o rușine că, în loc să protejeze cetățenii, aceștia aleg să se protejeze pe ei înșiși. Când judecătorii nu sunt dispuși să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, cum putem aștepta ca restul societății să aibă încredere în sistemul judiciar?
Judecătoarea Marinaș ne provoacă să reflectăm asupra acestor realități incomode. Este timpul ca magistrații să își schimbe atitudinea și să înceapă să trateze poporul cu respect, nu cu dispreț. Altfel, ură și neîncredere vor continua să se adâncească, iar justiția va deveni o simplă iluzie în fața unei societăți care își pierde răbdarea. Judecătorii trebuie să fie exemplari, nu doar în cuvinte, ci și în fapte, dacă doresc să fie respectați ca o putere în stat.
