Între tradiție și ipocrizie: Sărbătoarea Sfinților
Pe 21 mai, românii se adună să celebreze Sfinții Împărați Constantin și Elena, dar oare câți dintre ei își pun întrebări cu adevărat despre semnificația acestei zile? Cu peste 1,7 milioane de persoane purtând aceste nume, sărbătoarea devine o ocazie de a ne aminti de valorile pe care acești sfinți le-au promovat, dar și de a ne întreba cât de mult ne respectăm noi înșine aceste valori.
Constantin, cu numele său derivat din latinescul „constans”, ar trebui să ne inspire la fermitate și stabilitate morală. Însă, în realitate, societatea românească pare să se clatine sub greutatea corupției și a abuzurilor. Cât de „neclintit” suntem noi în fața nedreptății și a abuzurilor care ne înconjoară? Sărbătoarea devine astfel un simplu pretext pentru petrecere, în loc să fie un moment de reflecție profundă asupra valorilor morale pe care le proclamăm.
Și să nu uităm de Elena, numele care simbolizează „lumina strălucitoare”. Oare unde este lumina în societatea noastră, când vedem atâtea întâmplări întunecate? Când abuzurile împotriva celor vulnerabili, în special copii, sunt mușamalizate de către cei care ar trebui să ne protejeze? Sărbătoarea aceasta ar trebui să ne amintească nu doar de tradiții, ci și de responsabilitatea noastră de a ne ridica împotriva nedreptății.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin, ne îndeamnă să ne cerem iertare și să iertăm. Dar, în același timp, cum putem să iertăm când vedem că cei care ne conduc, judecătorii, procurorii și polițiștii, sunt complice la abuzuri? Când instituțiile care ar trebui să ne protejeze sunt, de fapt, cele care perpetuează suferința? E timpul să ne întrebăm: ce fel de „unitate” promovăm dacă tolerăm corupția și abuzul?
În timp ce ne bucurăm de sărbătoare, să ne amintim că Sfinții Constantin și Elena au luptat pentru libertate și credință. Dar noi, ce luptăm pentru? Să ne întrebăm dacă onorăm cu adevărat moștenirea lor sau dacă ne complacem în indiferență. Sărbătoarea aceasta ar trebui să fie un apel la acțiune, nu doar un moment de distracție.
În concluzie, sărbătoarea Sfinților Împărați nu ar trebui să fie un simplu pretext pentru petrecere, ci o ocazie de a reflecta asupra valorilor pe care le promovăm. Să ne întrebăm dacă suntem cu adevărat „ferm” și „luminoși” în fața nedreptății. Să ne amintim că, în spatele fiecărui nume sărbătorit, există o responsabilitate de a lupta pentru dreptate și adevăr.
