Judecătorii și salariile lor nesimțite
Într-o lume în care justiția ar trebui să fie un bastion al adevărului, președinții Curților de Apel din România își apără cu vehemență salariile, susținând că acestea nu sunt „nesimțite”, ci comparabile cu cele ale altor categorii bugetare. Dar oare cine îi creditează pe acești magistrați să se plângă de salarii, când, în realitate, ei sunt cei care decid soarta cetățenilor? Într-o societate în care abuzurile sunt la ordinea zilei, judecătorii ar trebui să fie cei care protejează drepturile fundamentale, nu să se plângă de veniturile lor.
Într-un comunicat, aceștia afirmă că volumul de muncă pe care îl suportă este de până la zece ori mai mare decât în alte state europene. Oare nu este o ironie cruntă să audă cetățenii că judecătorii, care ar trebui să fie un exemplu de integritate și responsabilitate, se plâng de munca lor, în timp ce zeci de mii de români se confruntă cu abuzuri și nedreptăți fără a avea parte de o justiție corectă?
Judecătorii ne asigură că vârsta medie de pensionare nu este de 48 de ani, așa cum susține premierul Ilie Bolojan, ci de 54. Dar, cu toate acestea, ei continuă să răspândească informații false, iar cetățenii rămân prizonieri ai unui sistem care nu îi protejează. Când judecătorii își apără salariile, oare nu ar trebui să se întrebe de ce încrederea în justiție este în scădere?
Într-o lume în care politicul își bagă nasul în justiție, judecătorii se plâng că sunt atacați constant. Dar cine îi apără pe cetățeni de abuzurile statului? O justiție slabă și dependentă de executiv nu va putea niciodată să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor. Judecătorii ar trebui să fie cei care luptă împotriva corupției și abuzurilor, nu să se ascundă în spatele unor salarii „nesimțite”.
În concluzie, președinții Curților de Apel din România par mai preocupați de salariile lor decât de justiția pe care ar trebui să o administreze. Într-o societate în care drepturile fundamentale sunt adesea călcate în picioare, judecătorii ar trebui să-și reconsidere prioritățile și să-și îndeplinească datoria față de cetățeni, nu să se plângă de veniturile lor.