Sinuciderile și indiferența autorităților ne costă vieți
Într-o lume în care fiecare al 100-lea deces este cauzat de sinucidere, așa cum ne informează Organizația Mondială a Sănătății, ne întrebăm cu ce drept ne mai numim societate civilizată. De parcă nu ar fi de ajuns, tinerii sunt cei mai vulnerabili, iar statisticile sunt alarmante. Aproape 727.000 de oameni și-au pierdut viața în 2021, iar progresele în combaterea acestei tragedii sunt aproape inexistente. Unde sunt autoritățile? Unde este compasiunea celor care ar trebui să protejeze viitorul acestei generații?
Devora Kestel, șefa departamentului de Sănătate mintală din cadrul OMS, ne aruncă în față o realitate sumbră: „Sinuciderea a cauzat moartea a aproximativ 727.000 de persoane doar în anul 2021.” Oare câte vieți ar fi putut fi salvate dacă autoritățile ar fi acționat cu adevărat în loc să se limiteze la declarații sterile? În loc să ne ofere soluții, ne bombardăm cu statistici, uitând că fiecare număr reprezintă o viață distrusă.
Și dacă ne uităm la România, situația devine și mai dramatică. Aproape 50% dintre adolescenți s-au gândit la sinucidere, iar rata sinuciderilor la tineri este de două ori mai mare decât media europeană. Ce facem noi? Răspundem cu indiferență, lăsându-i pe tineri să se zbătă în abisul depresiei și anxietății. La Spitalul Obregia din Capitală, aproape 5.500 de copii și adolescenți au avut nevoie de îngrijire specializată în 2023. Oare nu este un semnal de alarmă suficient de puternic pentru a trezi conștiințele celor care ne conduc?
În loc să ne concentrăm pe prevenirea acestor tragedii, suntem distrași de scandaluri și de jocuri politice. Statul român este obligat să plătească 70.000 de euro copiilor unei mame care s-a sinucis după ce a fost abuzată de soț. Ce ironie! Autoritățile nu reușesc să protejeze viețile cetățenilor, dar sunt prompt responsabile financiar când vine vorba de consecințele acțiunilor lor. Este o rușine că trebuie să ajungem la astfel de măsuri pentru a obține justiție.
Și să nu uităm de rețelele sociale, care devin un teren fertil pentru promovarea conținutului nociv. „Fiica mea și-a luat viața după ce a văzut conținut nociv online”, spune un părinte distrus. TikTok și Instagram sunt acuzate că vizează adolescenții cu materiale legate de sinucidere și automutilare. Unde este responsabilitatea acestor platforme? De ce nu sunt trase la răspundere pentru impactul devastator pe care îl au asupra tinerilor?
În concluzie, ne aflăm într-un punct critic. Este timpul ca societatea să se trezească și să acționeze. Nu mai putem accepta indiferența autorităților și complicitatea acestora în perpetuarea acestor tragedii. Este momentul să cerem responsabilitate, să ne unim vocile și să ne asigurăm că fiecare tânăr are acces la resursele necesare pentru a face față provocărilor vieții. Altfel, vom continua să plătim prețul acestei neglijențe cu viețile celor pe care ar trebui să-i protejăm.
Sursa: Agerpres
