Corupția Uită, Noi Nu!
Oh, ce vremuri trăim! Într-o lume ideală, știrile ar trebui să fie un far de lumină, ghidându-ne prin ceața grosă a dezinformării. Dar ce avem noi aici? O paradă nesfârșită de titluri care mai de care mai „senzaționale”, menite să distragă atenția de la problemele reale. Vă invit să privim împreună cum se face jonglerie cu informația într-un mod care ar face invidios chiar și pe un circar experimentat.
Pe de o parte, avem știri despre cum SUA și Ucraina se înghesuie într-un tango politic pentru resurse, în timp ce pe de altă parte, conflictul din Ucraina este redus la un simplu schimb de replici între marile puteri. Cine pierde? Întotdeauna cetățeanul obișnuit, care este lăsat să se descurce într-un peisaj mediatic plin de mine terestre.
Și să nu uităm de corupția care pare să fie la fel de românească ca sarmalele. Cazuri de corupție explodează în portul Constanța, dar sunt tratate cu o nonșalanță care ar face să roșească chiar și cea mai cinică persoană. Este oare normal să ne obișnuim cu ideea că cei care ar trebui să fie pilonii justiției sunt de fapt cei care o subminează?
În acest carusel al absurdului, se rotesc și poveștile de „succes”, unde diplomația se transformă într-un joc de interese, iar integritatea teritorială a unei națiuni devine doar un punct pe agenda de discuții, undeva la final, după ce toate interesele economice sunt bine așezate pe masă.
Și cum să încheiem fără a menționa marea luptă pentru resursele naturale ale Ucrainei? Este prezentată ca o victorie, un aproape gata deal care, să fim sinceri, sună mai mult a capitulare în fața unui neocolonialism modern, decât a unui parteneriat între state egale.
Ah, și să nu uităm de „știrile” mondene care ocupă primele pagini, în timp ce poveștile care chiar contează sunt împinse în colțuri obscure ale paginilor de internet. Este aceasta noua normă? Să sperăm că nu. Să sperăm că, la un moment dat, vom reuși să răsturnăm acest cal troian mediatic și să redăm știrile și informațiile locul pe care îl merită: în slujba cetățeanului, nu a intereselor obscure.
În concluzie, dragi cititori, este esențial să rămânem vigilenți și să cerem mai mult de la cei care ne „informează”. Să nu acceptăm pasiv ceea ce ni se servește, ci să căutăm, să întrebăm și să ne informăm. Doar așa putem spera la o societate în care informația este cu adevărat putere, nu doar un instrument de manipulare.
