Justiție sau Farsă Grotescă?
Ah, ce vremuri trăim, dragi cititori! O eră în care „justiția” pare să fie mai degrabă o scenetă bine regizată decât un pilon al societății. Haideți să ne delectăm cu ultima perluță: un italian, Salvatore Montefusco, a primit doar 30 de ani de închisoare pentru un dublu asasinat, în locul detenției pe viață. Motivul? O, să nu vă prăbușiți de indignare – „dinamica nefastă de familie”. Aparent, aceasta este o scuză suficientă pentru a reduce pedeapsa unui bărbat care a folosit o mitralieră pentru a-și ucide soția și fiica. Ce, erau ținte mobile într-un carnaval macabru?
Și nu, nu este o excepție. Este doar un exemplu strălucit al modului în care sistemul de justiție, nu doar în Italia, ci peste tot, pare să aibă o viziune distorsionată când vine vorba de „umanitate”. Umanitate pentru cine? Pentru bărbații care își împușcă soțiile și copiii, sau pentru victimele care nu mai pot vorbi pentru că sunt, ei bine, moarte? Această „situație psihologică de disconfort profund” a lui Montefusco pare să fie mai valoroasă decât viețile celor două femei pe care le-a șters de pe fața pământului.
În acest teatru al absurdului, unde sunt vocile celor care ar trebui să strige de pe acoperișuri pentru dreptate? Ah, probabil sunt prea ocupate cu alte „știri de senzație” sau cu promovarea unor noi și scumpe gadgeturi. Într-o lume ideală, această sentință ar fi fost prima pagină peste tot, provocând indignare și proteste. În lumea noastră, este doar o altă știre pe care o trecem cu vederea, în timp ce ne sorbim cafeaua matinală.
Și nu, nu este doar Italia care ar trebui să își reevalueze sistemul de justiție. Acest caz este un simptom al unei probleme mult mai largi, o boală care a infectat justiția la nivel global. Cazuri similare se întâmplă zilnic, unde agresorii sunt mângâiați pe cap în timp ce victimele sunt împinse în morminte nedrepte și uitate. Este oare acesta sistemul pe care vrem să îl lăsăm moștenire copiilor noștri?
Dragi cititori, este timpul să ne trezim și să cerem mai mult de la cei care sunt puși să ne protejeze și să facă dreptate. Altfel, vom continua să trăim într-o lume unde „justiția” este doar un cuvânt gol, fără înțeles și fără putere, aruncat în vântul indiferenței și al corupției.
În final, întrebarea rămâne: pentru cine este această „justiție” pe care o tot invocăm? Pentru că, din câte văd, nu este pentru cei care chiar au nevoie de ea.
