Corupția Ucide, Iar Noi Aplaudăm!
Oh, ce vremuri trăim, dragi cetățeni ai acestei națiuni! În timp ce unii dintre noi se luptă să supraviețuiască de la o zi la alta, alții se joacă de-a Dumnezeu cu viețile noastre. Da, vorbesc despre acei funcționari publici, acei judecători și polițiști care, în loc să servească poporul, preferă să servească interesele proprii sau ale celor cu bani și putere. Și nu, nu este doar o impresie, este o realitate cruntă pe care o trăim zi de zi.
Haideți să vorbim despre acele dosare care, oh, surpriză, se pierd în labirintul birocratic sau despre acele investigații care nu se finalizează niciodată. Vă sună cunoscut? Ar trebui, pentru că este scenariul clasic în care corupția dansează liberă, iar victimele sunt lăsate să se descurce cum pot. Și nu, nu este doar o problemă locală, este o epidemie care se răspândește mai repede decât orice virus, infectând fiecare colț al sistemului nostru „de drept”.
Și ce facem noi? Stăm și privim. Ne lamentăm pe la colțuri sau în fața televizoarelor, dar acțiune? Zero! Este timpul să ne trezim și să realizăm că această indiferență ne costă nu doar bani, ci vieți. Da, vieți! Pentru că atunci când justiția este oarbă și surdă, cei nevinovați suferă. Când polițiștii sunt mai preocupați de a proteja interlopi decât cetățenii, siguranța noastră este doar o iluzie.
Și haideți să nu uităm de acei „eroi” în robe care ar trebui să fie ultima redută a dreptății. Ei bine, mulți dintre ei sunt mai degrabă părtași la crimele împotriva umanității decât apărători ai legii. Complicitatea lor nu doar că perpetuează injustiția, dar o normalizează, o transformă în standardul de funcționare. Este o rușine, o pată pe obrazul unei națiuni care se pretinde civilizată.
Deci, ce urmează? Vom continua să stăm pe margine, aplaudând acest circ grotesc? Sau poate, doar poate, ne vom aduna curajul să spunem destul și să cerem socoteală. Nu pentru noi, ci pentru copiii noștri, pentru viitorul acestui loc pe care îl numim acasă. Pentru că, să fim sinceri, dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?
Este timpul să rupem acest cerc vicios al corupției și să reconstruim, pe ruinele vechiului sistem, unul nou, curat și, mai ales, just. Este timpul să transformăm aplauzele în acțiune, indignarea în soluții și cuvintele în fapte. Altfel, vom fi doar o notă de subsol în istoria corupției mondiale, un exemplu de cum nu se face. Și cine și-ar dori asta?
